Semne că ceva nu este în regulă cu rinichii tăi. Află care sunt

Una dintre funcțiile principale ale rinichilor este filtrarea, sub formă de urină, a excesului de apă și a toxinelor produse în organism, precum și reglarea unor componente precum calciul sau vitamina D.

Când acest organ începe să dea semne de disfuncție, rinichiul nu mai filtrează sângele, iar substanțele pe care anterior le regla – cum ar fi reziduurile sau excesul de apă – încep să se acumuleze în organism, determinând ca toxine precum ureea și creatinina să se adune în sânge.

O boală renală nu prezintă de obicei simptome până când afecțiunea nu ajunge în stadii mai avansate, motiv pentru care, potrivit specialiștilor, este denumită „boală silențioasă”. Federația Națională a Asociațiilor pentru Lupta Împotriva Bolilor de Rinichi subliniază importanța unui diagnostic precoce pentru a evita complicațiile, motiv pentru care este recomandat să acorzi atenție următoarelor simptome timpurii:

• Modificări ale urinării, cum ar fi trezirea în timpul nopții pentru a urina (nicturie) sau urinarea mai frecventă și în cantități mai mari sau mai mici decât normal.

• Schimbări în aspectul urinei, cum ar fi o culoare mai deschisă sau prezența sângelui.

• Retenție de lichide, care provoacă umflarea picioarelor, gleznelor, labelor picioarelor, feței și mâinilor.

• Oboseală și epuizare cauzate de retenția de lichide.

• Anemie, în unele cazuri, din cauza insuficienței renale.

• Mâncărimi ale pielii (prurit), provocate de acumularea de toxine care se pot depune în piele.

• Gust metalic în gură și miros de amoniac al respirației, din cauza acumulării de uree în salivă.

• Greață și vărsături, însoțite de pierderea poftei de mâncare sau scădere în greutate.

• Creșterea tensiunii arteriale, ceea ce poate duce la hipertensiune, atunci când rinichiul nu mai funcționează corect.

Cauzele pentru care poate apărea o scădere a filtrării glomerulare sunt multiple, atât prin agresiuni directe, cât și indirect, ca urmare a altor boli.

Diabetul zaharat și hipertensiunea arterială sunt cele mai frecvente două cauze care duc la insuficiență renală, motiv pentru care aceste afecțiuni trebuie monitorizate periodic pentru a preveni agravarea lor.

Există, de asemenea, și alți factori de risc ce pot crește probabilitatea apariției unei insuficiențe renale, cum ar fi bolile ereditare, afecțiunile imunologice și unele medicamente, precum antiinflamatoarele sau tratamentele chimioterapice.

Cum poate fi prevenită o boală renală?
Unul dintre principalele sfaturi oferite de Federație pentru prevenirea problemelor renale este adoptarea unui stil de viață sănătos, incluzând „recomandări cardio-sănătoase”, deoarece măsurile care protejează inima ajută și la prevenirea insuficienței renale.

Pentru a evita atât bolile renale, cât și pe cele coronariene, este necesară reducerea consumului de sare, având în vedere că alimentele o conțin deja în mod natural, și evitarea excesului de grăsimi și a altor substanțe nocive, precum alcoolul și tutunul.

„Pacienții nu trebuie să se limiteze doar la o dietă sănătoasă. Aceasta trebuie combinată cu exerciții fizice regulate și cu limitarea consumului de antiinflamatoare, mai ales la persoanele în vârstă”, precizează Federația.

De asemenea, este importantă monitorizarea constantă a tensiunii arteriale și a nivelului de glucoză, ceea ce va ajuta la depistarea unor afecțiuni din afara rinichilor care pot provoca insuficiență renală.