Violeta a r\u0103mas nemi\u0219cat\u0103, cu fa\u021ba palid\u0103 ca marmura de sub picioarele ei. Toat\u0103 sala o privea, dar privirea ei era fixat\u0103 doar pe Andrei.<\/p>\n
\u2014 Nu e ce crezi, a rostit ea, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i recapete calmul.<\/p>\n
Dar \u00een vocea ei nu mai era siguran\u021ba de odinioar\u0103. Oamenii \u0219opteau \u00eentre ei, camerele de televiziune transmiteau \u00een direct, iar lumea de pe internet deja vuia. O femeie perfect\u0103, un b\u0103rbat adorat, o minciun\u0103 uria\u0219\u0103.<\/p>\n
Andrei a f\u0103cut un pas \u00eenainte. \u021ainea \u00een m\u00e2n\u0103 un pahar, de parc\u0103 s-ar fi ag\u0103\u021bat de el ca de singurul lucru stabil din via\u021ba lui.<\/p>\n
\u2014 A fost totul o minciun\u0103? Toate lacrimile, toate nop\u021bile \u00een care \u00ee\u021bi \u021bineam m\u00e2na \u0219i credeam c\u0103 suferi?<\/p>\n
Violeta a deschis gura, dar niciun sunet n-a ie\u0219it. Doar ploaia lovea geamurile ca un ceas care m\u0103sura sf\u00e2r\u0219itul.<\/p>\n
Lia, cu ochii mari, nu \u0219tia dac\u0103 s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 sau s\u0103 fug\u0103. Clara s-a apropiat de ea \u0219i i-a pus o m\u00e2n\u0103 pe um\u0103r.<\/p>\n
\u2014 Ai fost foarte curajoas\u0103, i-a spus \u00eencet. Oamenii mari uit\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 adev\u0103rul. Tu le-ai amintit.<\/p>\n
\u00cen spatele scenei, paznicii au primit ordin s\u0103 nu se apropie de copil. Andrei s-a \u00eentors spre ei \u0219i a ridicat m\u00e2na.<\/p>\n
\u2014 Nimeni nu se atinge de ea.<\/p>\n
Apoi a privit din nou spre Violeta.<\/p>\n
\u2014 O s\u0103 spui tu totul, sau s\u0103 dau eu \u00eenregistrarea procurorului?<\/p>\n
Violeta a respirat ad\u00e2nc, iar lacrimile i-au curs pe obraji, dar nimeni nu mai credea \u00een ele.<\/p>\n
\u2014 N-am vrut s\u0103 ajung aici, a murmurat ea. A fost doar o idee. O \u0219ans\u0103. Mi s-a spus c\u0103 lumea iube\u0219te dramele, iar eu… eu aveam nevoie de bani.<\/p>\n
Un murmur de indignare a str\u0103b\u0103tut sala. Oamenii se ridicau de pe scaune, unii o filmau, al\u021bii o huiduiau. Totul se destr\u0103ma.<\/p>\n
Andrei a \u00eenchis ochii o clip\u0103, apoi a cobor\u00e2t de pe scen\u0103. S-a oprit \u00een dreptul Liei \u0219i s-a aplecat la nivelul ei.<\/p>\n
\u2014 Mul\u021bumesc, micu\u021bo, i-a spus cu o voce tremurat\u0103. Poate c\u0103 m-ai salvat mai mult dec\u00e2t \u00ee\u021bi imaginezi.<\/p>\n
A doua zi, toate ziarele titrau: \u201eAdev\u0103rul care a d\u0103r\u00e2mat o imperie: copilul care a spus totul.\u201d<\/strong><\/p>\n Funda\u021bia C\u0103linescu a fost anchetat\u0103, iar Violeta a disp\u0103rut din lumina reflectoarelor. \u00cen schimb, orfelinatul Sf\u00e2nta Maria<\/em> a primit dona\u021bii din toat\u0103 \u021bara. Lumea voia s\u0103 o cunoasc\u0103 pe feti\u021ba care nu s-a temut s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul.<\/p>\n Lia \u00eens\u0103 nu voia celebritate. \u00centr-o diminea\u021b\u0103, s-a dus cu directorul orfelinatului la o cafenea mic\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Universitate. Acolo o a\u0219tepta Andrei. Nu mai era omul elegant din afi\u0219e, ci un b\u0103rbat simplu, obosit, dar sincer.<\/p>\n \u2014 Am \u00eenv\u0103\u021bat ceva de la tine, i-a spus el. C\u0103 adev\u0103rul doare, dar vindec\u0103.<\/p>\n A scos din buzunar o h\u00e2rtie. Era un act de sponsorizare. Promitea o cas\u0103 nou\u0103 pentru orfelinat \u0219i burse pentru copiii f\u0103r\u0103 familie.<\/p>\n \u2014 Poate a\u0219a putem face ceva bun din tot r\u0103ul \u0103sta.<\/p>\n Lia a z\u00e2mbit pentru prima dat\u0103 de la gal\u0103.<\/p>\n \u2014 Adev\u0103rul e ca ploaia, domnule Andrei, a spus ea. Ud\u0103 totul, dar cur\u0103\u021b\u0103.<\/p>\n \u0218i atunci, pentru prima dat\u0103, Andrei a sim\u021bit c\u0103 ploaia de afar\u0103 nu mai era rece. Era \u00eenceputul unei vie\u021bi noi \u2014 una f\u0103r\u0103 minciuni, f\u0103r\u0103 scenarii, doar cu oameni care, \u00een sf\u00e2r\u0219it, se priveau \u00een ochi \u0219i spuneau adev\u0103rul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Violeta a r\u0103mas nemi\u0219cat\u0103, cu fa\u021ba palid\u0103 ca marmura de sub picioarele ei. Toat\u0103 sala o privea, dar privirea ei era fixat\u0103 doar pe Andrei. \u2014 Nu e ce crezi, a rostit ea, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i recapete calmul. Dar \u00een vocea ei nu mai era siguran\u021ba de odinioar\u0103. Oamenii \u0219opteau \u00eentre ei, camerele de televiziune transmiteau […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11098,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-11097","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-povesti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11097","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11097"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11099,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11097\/revisions\/11099"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11098"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}