\u2014 N-ai venit aici s\u0103 m\u0103 vizitezi, am spus.<\/p>\n
Larisa a ridicat privirea, confuz\u0103 printre lacrimi.<\/p>\n
\u2014 Ce?<\/p>\n
\u2014 Ai venit s\u0103 ceri ajutor.<\/p>\n
Respira\u021bia i s-a t\u0103iat.<\/p>\n
\u2014 \u0218i o s\u0103-l prime\u0219ti.<\/p>\n
M-a privit fix.<\/p>\n
\u2014 Tu r\u0103m\u00e2i aici. Eu plec.<\/p>\n
I-a disp\u0103rut culoarea din fa\u021b\u0103.<\/p>\n
\u2014 Nu. Nu po\u021bi. O s\u0103-\u0219i dea seama. Nu mai \u0219tii cum e lumea de afar\u0103. Nu mai e\u0219ti\u2026<\/p>\n
\u2014 Nu mai sunt cine eram? am \u00eentrerupt-o.<\/p>\n
N-a spus nimic.<\/p>\n
M-am apropiat de ea.<\/p>\n
\u2014 Ai dreptate. Nu mai sunt.<\/p>\n
Am prins-o de umeri \u0219i am obligat-o s\u0103 m\u0103 priveasc\u0103.<\/p>\n
\u2014 Tu \u00eenc\u0103 mai crezi c\u0103 oameni ca Daniel se pot schimba. Eu nu. Tu \u00eenc\u0103 intri \u00eentr-o camer\u0103 sper\u00e2nd c\u0103 bun\u0103tatea o s\u0103 te salveze. Eu nu. Tu ai fost mereu cea bl\u00e2nd\u0103, Larisa. Eu sunt cea f\u0103cut\u0103 s\u0103 intre direct \u00een iad f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103.<\/p>\n
Clopo\u021belul de final al vizitelor a r\u0103sunat pe hol.<\/p>\n
Ne-am \u00eentors am\u00e2ndou\u0103 spre sunet.<\/p>\n
Apoi una spre cealalt\u0103.<\/p>\n
Gemene.<\/p>\n
Aceea\u0219i fa\u021b\u0103.<\/p>\n
Aceia\u0219i ochi.<\/p>\n
Dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u021bi ale unei vie\u021bi care mersese gre\u0219it \u00een direc\u021bii diferite.<\/p>\n
Dar doar una dintre noi era f\u0103cut\u0103 pentru ce urma.<\/p>\n
Ne-am schimbat repede.<\/p>\n
Ea \u0219i-a pus hanoracul meu gri de spital.<\/p>\n
Eu m-am \u00eembr\u0103cat cu hainele ei, cu pantofii ei uza\u021bi, cu buletinul ei.<\/p>\n
C\u00e2nd asistenta a deschis u\u0219a, mi-a z\u00e2mbit f\u0103r\u0103 nicio b\u0103nuial\u0103.<\/p>\n
\u2014 Pleca\u021bi, doamna Ionescu?<\/p>\n
Mi-am cobor\u00e2t privirea \u0219i am r\u0103spuns cu vocea mic\u0103 \u0219i timid\u0103 a Larisei.<\/p>\n
\u2014 Da.<\/p>\n
C\u00e2nd u\u0219ile de metal s-au \u00eenchis \u00een urma mea \u0219i soarele mi-a lovit fa\u021ba, pl\u0103m\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103-mi ard\u0103.<\/p>\n
Aerul de afar\u0103 mirosea a asfalt \u00eencins \u0219i tei \u00eenflori\u021bi.<\/p>\n
Zece ani f\u0103r\u0103 libertate \u0219i primul lucru pe care l-am sim\u021bit a fost furia.<\/p>\n
Nu furia aceea nebun\u0103 pe care o descriau doctorii \u00een fi\u0219ele mele.<\/p>\n
Nu.<\/p>\n
Asta era rece.<\/p>\n
Curat\u0103.<\/p>\n
Controlat\u0103.<\/p>\n
Larisa mergea c\u00e2\u021biva pa\u0219i \u00een spatele meu, tremur\u00e2nd \u00een hainele de spital. \u00cenainte s\u0103 ne desp\u0103r\u021bim, mi-a prins m\u00e2na.<\/p>\n
\u2014 Te rog\u2026 s\u0103 nu-l omori.<\/p>\n
Am privit-o lung.<\/p>\n
Avea ochii umfla\u021bi de pl\u00e2ns \u0219i frica lipit\u0103 de piele ca o umbr\u0103.<\/p>\n
\u2014 Mergi la poli\u021bie m\u00e2ine diminea\u021b\u0103, am spus. Iei copilul \u0219i nu te mai \u00eentorci niciodat\u0103 acolo.<\/p>\n
\u2014 Nadia\u2026<\/p>\n
\u2014 Promite-mi.<\/p>\n
A dat \u00eencet din cap.<\/p>\n
Apoi am plecat.<\/p>\n
Drumul p\u00e2n\u0103 \u00een Bucure\u0219ti a fost lung. \u00cen autocar, oamenii vorbeau tare, se certau la telefon, r\u00e2deau, m\u00e2ncau covrigi. Via\u021ba mergea \u00eenainte pentru to\u021bi.<\/p>\n
Pentru mine, timpul se oprise acum zece ani.<\/p>\n
Am ajuns seara t\u00e2rziu \u00een cartierul unde locuia Larisa.<\/p>\n
Bloc gri.<\/p>\n
Lift stricat.<\/p>\n
Miros de m\u00e2ncare \u0219i \u021big\u0103ri pe scar\u0103.<\/p>\n
Exact genul de loc \u00een care oamenii aud \u021bipete prin pere\u021bi \u0219i dau televizorul mai tare.<\/p>\n
Am urcat p\u00e2n\u0103 la etajul patru.<\/p>\n
C\u00e2nd am b\u0103gat cheia \u00een u\u0219\u0103, am sim\u021bit ceva ciudat.<\/p>\n
Lini\u0219te.<\/p>\n
Prea mult\u0103 lini\u0219te.<\/p>\n
Am intrat \u00eencet.<\/p>\n
Apartamentul era \u00eentunecat.<\/p>\n
Apoi am auzit vocea lui.<\/p>\n
\u2014 \u00cen sf\u00e2r\u0219it ai venit, proasto.<\/p>\n
St\u0103tea pe canapea, cu o bere \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i televizorul pornit. Burta \u00eei ie\u0219ea peste pantaloni, iar ochii \u00eei erau tulburi de b\u0103utur\u0103.<\/p>\n
Daniel.<\/p>\n
Omul care \u00ee\u0219i b\u0103tea nevasta \u0219i copilul ca s\u0103 se simt\u0103 puternic.<\/p>\n
Nici m\u0103car nu s-a uitat bine la mine.<\/p>\n
Pentru el, Larisa era at\u00e2t de invizibil\u0103 \u00eenc\u00e2t nici nu-i mai vedea fa\u021ba.<\/p>\n
\u2014 Unde-i cina? a morm\u0103it.<\/p>\n
N-am r\u0103spuns.<\/p>\n
S-a \u00eentors iritat.<\/p>\n
\u2014 Te-am \u00eentrebat ceva.<\/p>\n
M-am apropiat \u00eencet.<\/p>\n
Abia atunci a observat ceva diferit.<\/p>\n
Poate postura.<\/p>\n
Poate privirea.<\/p>\n
Poate faptul c\u0103 nu tremuram.<\/p>\n
S-a ridicat.<\/p>\n
\u2014 Ce dracu\u2019 ai?<\/p>\n
\u0218i atunci a f\u0103cut gre\u0219eala.<\/p>\n
A \u00eentins m\u00e2na spre mine.<\/p>\n
Rapid.<\/p>\n
Obi\u0219nuit.<\/p>\n
Ca un om care f\u0103cuse asta de sute de ori.<\/p>\n
Doar c\u0103 de data asta nu era Larisa \u00een fa\u021ba lui.<\/p>\n
I-am prins \u00eencheietura \u00eenainte s\u0103 m\u0103 ating\u0103.<\/p>\n
Ochii lui s-au m\u0103rit.<\/p>\n
\u2014 Ce\u2026<\/p>\n
I-am r\u0103sucit bra\u021bul at\u00e2t c\u00e2t s\u0103-l doar\u0103.<\/p>\n
Destul c\u00e2t s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103.<\/p>\n
A \u021bipat.<\/p>\n
\u2014 Cine dracu\u2019 e\u0219ti?!<\/p>\n
L-am \u00eempins \u00eenapoi \u0219i s-a lovit de mas\u0103.<\/p>\n
Berea s-a v\u0103rsat pe covor.<\/p>\n
Pentru prima dat\u0103 \u00een via\u021ba lui, frica \u00eei intrase \u00een ochi.<\/p>\n
\u2014 Ascult\u0103-m\u0103 bine, Daniel, am spus calm. Mai pui m\u00e2na pe sora mea sau pe copil \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u0219i o s\u0103 ajungi s\u0103 te hr\u0103neasc\u0103 altcineva cu lingura.<\/p>\n
Respira greu.<\/p>\n
\u2014 E\u0219ti nebun\u0103\u2026<\/p>\n
\u2014 Da. A\u0219a spun to\u021bi.<\/p>\n
A \u00eencercat s\u0103 par\u0103 curajos.<\/p>\n
A \u00eenceput s\u0103 \u00eenjure.<\/p>\n
S\u0103 amenin\u021be.<\/p>\n
Dar vocea \u00eei tremura.<\/p>\n
Apoi u\u015fa de la dormitor s-a deschis \u00eencet.<\/p>\n
O feti\u021b\u0103 mic\u0103 a ie\u0219it descul\u021b\u0103, \u021bin\u00e2nd un ursule\u021b \u00een bra\u021be.<\/p>\n
Sofia.<\/p>\n
Avea urme vine\u021bii pe m\u00e2nu\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00cen clipa aia, ceva din mine aproape c\u0103 a cedat.<\/p>\n
Feti\u021ba s-a uitat la mine speriat\u0103.<\/p>\n
Apoi la el.<\/p>\n
\u0218i instinctiv s-a tras \u00eenapoi.<\/p>\n
De parc\u0103 simpla lui prezen\u021b\u0103 \u00eensemna pericol.<\/p>\n
Un copil de trei ani nu ar trebui s\u0103 \u0219tie frica asta.<\/p>\n
Daniel a f\u0103cut un pas spre ea.<\/p>\n
\u2014 Du-te \u00een camer\u0103!<\/p>\n
Vocea lui a bubuit.<\/p>\n
Feti\u021ba a tres\u0103rit.<\/p>\n
\u0218i atunci am v\u0103zut negru \u00een fa\u021ba ochilor.<\/p>\n
L-am lovit.<\/p>\n
O singur\u0103 dat\u0103.<\/p>\n
Destul c\u00e2t s\u0103 cad\u0103 peste masa din sufragerie.<\/p>\n
Lemnul a trosnit.<\/p>\n
A r\u0103mas jos, ame\u021bit.<\/p>\n
M-am aplecat peste el.<\/p>\n
\u2014 Ascult\u0103 bine ce-\u021bi spun. Larisa nu se mai \u00eentoarce niciodat\u0103 aici. Nici ea, nici Sofia. Dac\u0103 le cau\u021bi\u2026 dac\u0103 te apropii de ele\u2026 dac\u0103 \u00eencerci s\u0103 le sperii\u2026 o s\u0103 m\u0103 g\u0103se\u0219ti pe mine.<\/p>\n
Pentru prima dat\u0103, omul \u0103la care terorizase o familie \u00eentreag\u0103 p\u0103rea mic.<\/p>\n
Foarte mic.<\/p>\n
Poli\u021bia a venit dou\u0103zeci de minute mai t\u00e2rziu.<\/p>\n
Nu pentru c\u0103 am chemat-o eu.<\/p>\n
Ci pentru c\u0103 vecinii au auzit scandalul.<\/p>\n
Ironia era aproape amuzant\u0103.<\/p>\n
Ani \u00eentregi nu auziser\u0103 nimic.<\/p>\n
\u00cen seara aia au auzit tot.<\/p>\n
C\u00e2nd agen\u021bii au intrat, Sofia st\u0103tea lipit\u0103 de mine pe canapea.<\/p>\n
Daniel \u00eencerca s\u0103 par\u0103 victim\u0103.<\/p>\n
Min\u021bea.<\/p>\n
Ca to\u021bi la\u0219ii.<\/p>\n
Dar \u00een seara aia n-a mai mers.<\/p>\n
Unul dintre poli\u021bi\u0219ti a v\u0103zut urmele de pe copil.<\/p>\n
Altul a v\u0103zut v\u00e2n\u0103t\u0103ile din pozele pe care Larisa le trimisese diminea\u021b\u0103 unei prietene.<\/p>\n
C\u00e2teva ore mai t\u00e2rziu, Daniel ie\u0219ea din bloc \u00eenc\u0103tu\u0219at.<\/p>\n
\u021aipa.<\/p>\n
\u00cenjura.<\/p>\n
Amenin\u021ba.<\/p>\n
Dar nimeni nu se mai speria de el.<\/p>\n
Iar c\u00e2nd ma\u0219ina poli\u021biei a plecat, Sofia s-a uitat la mine \u0219i a \u00eentrebat \u00eencet:<\/p>\n
\u2014 Mami mai pl\u00e2nge?<\/p>\n
Am sim\u021bit un nod \u00een g\u00e2t.<\/p>\n
M-am aplecat \u0219i i-am aranjat p\u0103rul.<\/p>\n
\u2014 Nu, puiule. De acum, gata.<\/p>\n
\u0218i pentru prima dat\u0103 dup\u0103 zece ani, am sim\u021bit c\u0103 poate nu eram monstrul pe care \u00eel descriseser\u0103 to\u021bi.<\/p>\n
Poate c\u0103 uneori lumea nu are nevoie de oameni bl\u00e2nzi.<\/p>\n
Poate c\u0103 uneori are nevoie exact de cineva care s\u0103 intre \u00een iad f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u2014 N-ai venit aici s\u0103 m\u0103 vizitezi, am spus. Larisa a ridicat privirea, confuz\u0103 printre lacrimi. \u2014 Ce? \u2014 Ai venit s\u0103 ceri ajutor. Respira\u021bia i s-a t\u0103iat. \u2014 \u0218i o s\u0103-l prime\u0219ti. M-a privit fix. \u2014 Tu r\u0103m\u00e2i aici. Eu plec. I-a disp\u0103rut culoarea din fa\u021b\u0103. \u2014 Nu. Nu po\u021bi. O s\u0103-\u0219i dea seama. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":22817,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-24096","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-povesti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24096","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24096"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24096\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24097,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24096\/revisions\/24097"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/22817"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24096"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24096"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24096"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}