Domnul Efraim Cernescu, un vechi profesor de canto, venise devreme s\u0103 verifice ni\u0219te dosare. C\u00e2nd a auzit acea voce, a r\u0103mas nemi\u0219cat. La \u00eenceput s-a \u00eencruntat. Apoi a deschis larg ochii. Iar c\u00e2nd Camelia a terminat, el nu a aplaudat. A ie\u0219it \u00een lini\u0219te, ca \u0219i cum tocmai descoperise un secret periculos.<\/p>\n
\u00cen aceea\u0219i zi, Camelia a v\u0103zut un afi\u0219 pe coridorul principal: Marea Gal\u0103 Aniversar\u0103. Premiu: burs\u0103 complet\u0103 pentru patru ani la Conservatorul Na\u021bional \u0219i sprijin financiar pentru cheltuielile familiei.<\/p>\n
I s-a str\u00e2ns g\u00e2tul.<\/p>\n
Nu era doar muzic\u0103.<\/p>\n
Era tratamentul mamei ei.<\/p>\n
Era chiria pl\u0103tit\u0103.<\/p>\n
Era m\u00e2ncare.<\/p>\n
Era viitorul.<\/p>\n
Jos, cu litere mici, scria: Este necesar\u0103 semn\u0103tura de sus\u021binere a unui profesor.<\/p>\n
Camelia a \u0219tiut c\u0103 Tereza Ardelean nu avea s\u0103 semneze niciodat\u0103.<\/p>\n
A\u0219a c\u0103, dup\u0103 cursuri, a cobor\u00e2t la subsol, \u00een biroul plin de partituri vechi al domnului Efraim.<\/p>\n
\u2014 Am nevoie de semn\u0103tura dumneavoastr\u0103 ca s\u0103 particip, a spus ea.<\/p>\n
El a privit-o \u00eendelung.<\/p>\n
\u2014 Tu e\u0219ti fata din pariul lui Sebastian Ionescu.<\/p>\n
Camelia a \u00eenghi\u021bit \u00een sec.<\/p>\n
\u2014 Nu este pentru el. Este pentru mama mea.<\/p>\n
Domnul Efraim s-a ridicat, s-a dus la pian \u0219i a c\u00e2ntat o gam\u0103.<\/p>\n
\u2014 C\u00e2nt\u0103.<\/p>\n
Camelia a c\u00e2ntat.<\/p>\n
C\u00e2nd a terminat, b\u0103tr\u00e2nul profesor avea m\u00e2inile nemi\u0219cate deasupra clapelor.<\/p>\n
\u2014 Dumnezeule… a \u0219optit el.<\/p>\n
A semnat formularul \u0219i i l-a \u00eentins.<\/p>\n
\u2014 E\u0219ti \u00eenscris\u0103. Dar ascult\u0103-m\u0103 bine, fat\u0103: talentul nu este suficient. Dac\u0103 intri \u00een gala aceea, intri \u00eentr-un r\u0103zboi.<\/p>\n
Camelia a str\u00e2ns foaia la piept.<\/p>\n
\u2014 Atunci o s\u0103 lupt.<\/p>\n
\u00cen zilele care au urmat, Camelia aproape c\u0103 nu a mai dormit.<\/p>\n
Mergea la cursuri, f\u0103cea cur\u0103\u021benie prin cl\u0103dire, \u00ee\u0219i vizita mama la spital \u0219i apoi se \u00eentorcea \u00een auditoriumul gol pentru a exersa. \u201eLamentul unei stele stinse\u201d era mai dificil dec\u00e2t \u00ee\u0219i imaginase. Unele note \u00eei for\u021bau vocea p\u00e2n\u0103 la limit\u0103. Alte pasaje cereau o sensibilitate pe care nu o puteai \u00eenv\u0103\u021ba din tehnic\u0103.<\/p>\n
\u00centr-o sear\u0103, dup\u0103 o repeti\u021bie epuizant\u0103, \u0219i-a l\u0103sat capul pe pian.<\/p>\n
\u2014 Nu reu\u0219esc, a murmurat.<\/p>\n
Domnul Efraim a \u00eenchis \u00eencet partitura.<\/p>\n
\u2014 Gre\u0219e\u0219ti.<\/p>\n
\u2014 Cum?<\/p>\n
\u2014 \u00cencerci s\u0103 c\u00e2n\u021bi notele. Piesa nu vorbe\u0219te despre note. Vorbe\u0219te despre pierdere.<\/p>\n
Camelia a r\u0103mas t\u0103cut\u0103.<\/p>\n
\u2014 G\u00e2nde\u0219te-te la ceea ce \u021bi-e team\u0103 s\u0103 pierzi.<\/p>\n
Fata s-a g\u00e2ndit imediat la mama ei.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd din acea zi, interpretarea s-a schimbat.<\/p>\n
Nu mai c\u00e2nta ca s\u0103 impresioneze.<\/p>\n
C\u00e2nta ca s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul.<\/p>\n
\u00cen seara galei, sala era plin\u0103. P\u0103rin\u021bi, sponsori, profesori \u0219i invita\u021bi importan\u021bi ocupau fiecare loc. Pe scen\u0103 str\u0103luceau reflectoarele.<\/p>\n
Sebastian urma s\u0103 c\u00e2nte primul.<\/p>\n
A urcat cu \u00eencrederea obi\u0219nuit\u0103 \u0219i a interpretat impecabil o lucrare celebr\u0103. Publicul l-a aplaudat \u00eendelung.<\/p>\n
C\u00e2nd a cobor\u00e2t de pe scen\u0103, a trecut pe l\u00e2ng\u0103 Camelia.<\/p>\n
\u2014 \u00cenc\u0103 mai po\u021bi s\u0103 renun\u021bi, i-a spus.<\/p>\n
Ea nu i-a r\u0103spuns.<\/p>\n
C\u00e2teva minute mai t\u00e2rziu, prezentatorul i-a rostit numele.<\/p>\n
Pentru o clip\u0103, picioarele i s-au \u00eenmuiat.<\/p>\n
Apoi \u0219i-a amintit de mama ei.<\/p>\n
De bunica Elena.<\/p>\n
De dimine\u021bile petrecute singur\u0103 \u00een auditorium.<\/p>\n
A p\u0103\u0219it pe scen\u0103.<\/p>\n
\u00cen primele r\u00e2nduri, a observat c\u0103 mama ei reu\u0219ise s\u0103 vin\u0103. Era slab\u0103, dar z\u00e2mbea.<\/p>\n
Camelia \u0219i-a \u00eenchis ochii.<\/p>\n
\u0218i a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte.<\/p>\n
Primele note au fost at\u00e2t de delicate \u00eenc\u00e2t sala a amu\u021bit.<\/p>\n
Apoi muzica a crescut.<\/p>\n
Durerea, furia \u0219i speran\u021ba ascunse \u00een partitur\u0103 au prins via\u021b\u0103.<\/p>\n
Notele imposibile pe care Sebastian le transformase \u00eentr-o glum\u0103 au ie\u0219it limpezi, puternice \u0219i pline de emo\u021bie.<\/p>\n
Nimeni nu \u0219i-a mai verificat telefonul.<\/p>\n
Nimeni nu a mai \u0219optit.<\/p>\n
La finalul piesei, ultima not\u0103 a r\u0103mas suspendat\u0103 \u00een aer c\u00e2teva secunde.<\/p>\n
Lini\u0219te.<\/p>\n
Apoi \u00eentreaga sal\u0103 s-a ridicat \u00een picioare.<\/p>\n
Aplauzele au izbucnit ca o furtun\u0103.<\/p>\n
Camelia a deschis ochii \u0219i a v\u0103zut oameni \u0219terg\u00e2ndu-\u0219i lacrimile.<\/p>\n
Inclusiv profesori care nu o b\u0103gaser\u0103 niciodat\u0103 \u00een seam\u0103.<\/p>\n
Domnul Efraim pl\u00e2ngea f\u0103r\u0103 s\u0103 ascund\u0103 asta.<\/p>\n
Iar mama ei \u00ee\u0219i \u021binea m\u00e2inile \u00eempreunate la piept.<\/p>\n
C\u00e2nd au fost anun\u021bate rezultatele, nimeni nu a fost surprins.<\/p>\n
Locul \u00eent\u00e2i i-a revenit Cameliei Radu.<\/p>\n
Bursa complet\u0103.<\/p>\n
Sprijinul financiar.<\/p>\n
Accesul la Conservatorul Na\u021bional.<\/p>\n
Tot ce visase.<\/p>\n
\u00cen timp ce primea premiul, prezentatorul a glumit:<\/p>\n
\u2014 Se pare c\u0103 avem \u0219i o promisiune de c\u0103s\u0103torie de rezolvat.<\/p>\n
Sala a r\u00e2s.<\/p>\n
Sebastian s-a \u00eenro\u0219it p\u00e2n\u0103 la urechi.<\/p>\n
Camelia a luat microfonul.<\/p>\n
\u2014 Nu vreau ca nimeni s\u0103 fie umilit \u00een seara asta.<\/p>\n
Lini\u0219tea a revenit.<\/p>\n
\u2014 Dar vreau s\u0103 spun ceva.<\/p>\n
S-a uitat spre Sebastian.<\/p>\n
\u2014 Uneori oamenii cred c\u0103 valoarea unui om se vede \u00een haine, bani sau nume de familie. Eu am \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 adev\u0103rata valoare se vede \u00een ceea ce faci atunci c\u00e2nd nimeni nu te aplaud\u0103.<\/p>\n
Sala a izbucnit din nou \u00een aplauze.<\/p>\n
Sebastian \u0219i-a cobor\u00e2t privirea.<\/p>\n
Pentru prima dat\u0103, nu avea nimic de spus.<\/p>\n
Dup\u0103 ceremonie, mama Cameliei a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o str\u00e2ns.<\/p>\n
\u2014 Bunica ta a avut dreptate, a \u0219optit.<\/p>\n
\u2014 Despre ce?<\/p>\n
\u2014 Vocea ta chiar a deschis o u\u0219\u0103.<\/p>\n
Camelia a privit sala, scena \u0219i oamenii care acum o felicitau.<\/p>\n
Dar cel mai important lucru nu era premiul.<\/p>\n
Nu era bursa.<\/p>\n
Nu era recunoa\u0219terea.<\/p>\n
Era faptul c\u0103, pentru prima dat\u0103 dup\u0103 mult timp, viitorul nu mai p\u0103rea un zid.<\/p>\n
P\u0103rea un drum.<\/p>\n
Iar ea era preg\u0103tit\u0103 s\u0103 mearg\u0103 pe el.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Domnul Efraim Cernescu, un vechi profesor de canto, venise devreme s\u0103 verifice ni\u0219te dosare. C\u00e2nd a auzit acea voce, a r\u0103mas nemi\u0219cat. La \u00eenceput s-a \u00eencruntat. Apoi a deschis larg ochii. Iar c\u00e2nd Camelia a terminat, el nu a aplaudat. A ie\u0219it \u00een lini\u0219te, ca \u0219i cum tocmai descoperise un secret periculos. \u00cen aceea\u0219i zi, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":22818,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-25528","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-povesti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25528","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25528"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25528\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25529,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25528\/revisions\/25529"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/22818"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25528"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25528"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25528"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}