Am dat din cap.<\/p>\n
Necunoscuta s-a apropiat.<\/p>\n
\u00cen sal\u0103 s-a f\u0103cut lini\u0219te.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 \u0219i rudele \u00eendep\u0103rtate care \u0219u\u0219oteau l\u00e2ng\u0103 coroane au t\u0103cut.<\/p>\n
Femeia s-a oprit \u00een fa\u021ba mea \u0219i a spus cuvinte care mi-au \u00eenghe\u021bat s\u00e2ngele:<\/p>\n
\u2014 Chiar \u0219ti\u021bi ce a f\u0103cut so\u021bul dumneavoastr\u0103 pentru dumneavoastr\u0103?<\/p>\n
Marina a intervenit imediat:<\/p>\n
\u2014 Dac\u0103 sunte\u021bi Ana, mai bine pleca\u021bi.<\/p>\n
Necunoscuta s-a \u00eentors spre ea.<\/p>\n
\u2014 Nu sunt Ana.<\/p>\n
\u2014 Atunci cine sunte\u021bi?<\/p>\n
A deschis mapa \u0219i a scos un plic.<\/p>\n
Am recunoscut instantaneu scrisul lui Nicolae.<\/p>\n
Inima mi s-a izbit dureros de coaste.<\/p>\n
Pe plic scria:<\/p>\n
\u201ePentru Oksana. S\u0103 fie \u00eenm\u00e2nat doar dup\u0103 moartea mea. \u0218i doar \u00een prezen\u021ba Marinei.\u201d<\/p>\n
Am \u00eentins m\u00e2na.<\/p>\n
Dar degetele nu m\u0103 ascultau.<\/p>\n
\u2014 De unde ave\u021bi asta? am \u0219optit.<\/p>\n
Femeia \u0219i-a cobor\u00e2t privirea.<\/p>\n
\u2014 M\u0103 numesc Lidia. Am fost notarul so\u021bului dumneavoastr\u0103. \u0218i, din p\u0103cate, ultima persoan\u0103 c\u0103reia i-a \u00eencredin\u021bat adev\u0103rul.<\/p>\n
Marina a p\u0103lit.<\/p>\n
\u2014 Ce adev\u0103r?<\/p>\n
Lidia a privit-o de parc\u0103 \u0219tia despre ea mai multe dec\u00e2t ar fi trebuit s\u0103 \u0219tie un str\u0103in.<\/p>\n
\u2014 Adev\u0103rul pentru care a acceptat s\u0103 fie ur\u00e2t de voi to\u021bi.<\/p>\n
Nimeni nu a mai scos un cuv\u00e2nt.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 \u0219i ploaia care lovea geamurile p\u0103rea mai lini\u0219tit\u0103.<\/p>\n
Lidia mi-a \u00eentins plicul.<\/p>\n
M\u00e2inile \u00eemi tremurau at\u00e2t de tare \u00eenc\u00e2t abia am reu\u0219it s\u0103-l deschid.<\/p>\n
\u00cen\u0103untru era o scrisoare.<\/p>\n
\u0218i o fotografie.<\/p>\n
Am recunoscut imediat fotografia.<\/p>\n
Era Marina.<\/p>\n
La dou\u0103zeci \u0219i doi de ani.<\/p>\n
\u00centr-un salon de spital.<\/p>\n
Slab\u0103.<\/p>\n
Palid\u0103.<\/p>\n
Cu ochii \u00eenchi\u0219i.<\/p>\n
Mi s-a t\u0103iat respira\u021bia.<\/p>\n
\u2014 Ce este asta?<\/p>\n
Marina a f\u0103cut un pas \u00eenainte.<\/p>\n
C\u00e2nd a v\u0103zut fotografia, fa\u021ba i s-a schimbat.<\/p>\n
\u2014 Nu…<\/p>\n
Lidia a vorbit calm.<\/p>\n
\u2014 Citi\u021bi scrisoarea.<\/p>\n
Am desf\u0103cut foile.<\/p>\n
Primul r\u00e2nd era scris cu m\u00e2na lui Nicolae.<\/p>\n
\u201eOksana, dac\u0103 cite\u0219ti aceste r\u00e2nduri, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am murit \u0219i c\u0103, pentru prima dat\u0103 dup\u0103 mul\u021bi ani, \u00ee\u021bi pot spune tot adev\u0103rul.\u201d<\/p>\n
Lacrimile au \u00eenceput s\u0103-mi \u00eence\u021bo\u0219eze vederea.<\/p>\n
\u201eNu am plecat pentru o alt\u0103 femeie. Am plecat pentru Marina.\u201d<\/p>\n
Am ridicat capul brusc.<\/p>\n
Marina devenise alb\u0103 ca varul.<\/p>\n
Am continuat s\u0103 citesc.<\/p>\n
\u00cen urm\u0103 cu doi ani, Marina fusese diagnosticat\u0103 cu o boal\u0103 grav\u0103.<\/p>\n
Tratamentul era extrem de costisitor.<\/p>\n
\u0218ansele de reu\u0219it\u0103 erau mici.<\/p>\n
Iar ea \u00eei ceruse tat\u0103lui s\u0103 nu-mi spun\u0103 nimic.<\/p>\n
\u2014 Nu… a \u0219optit Marina.<\/p>\n
Nicolae aflase c\u0103 poli\u021ba de asigurare veche \u0219i anumite fonduri puteau fi accesate doar dac\u0103 transfera \u0219i vindea o mare parte din bunurile sale.<\/p>\n
Dar \u0219tia c\u0103 eu nu a\u0219 fi acceptat niciodat\u0103 s\u0103 sacrific\u0103m totul f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerc\u0103m alte solu\u021bii.<\/p>\n
A\u0219a c\u0103 a ales s\u0103 poarte singur povara.<\/p>\n
Femeia pe care to\u021bi o crezuser\u0103m iubita lui era, de fapt, directoarea unei funda\u021bii medicale care \u00eel ajutase s\u0103 ob\u021bin\u0103 tratamentul Marinei.<\/p>\n
Nu fusese niciodat\u0103 rela\u021bia pe care o imaginasem.<\/p>\n
\u201eAm l\u0103sat lumea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 sunt un tr\u0103d\u0103tor, pentru c\u0103 era mai simplu dec\u00e2t s\u0103 o las pe fiica noastr\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu sentimentul c\u0103 \u0219i-a ruinat familia pentru a supravie\u021bui.\u201d<\/p>\n
Am sim\u021bit cum genunchii mi se \u00eenmoaie.<\/p>\n
Andrei a prins-o pe Marina de bra\u021b.<\/p>\n
Ea pl\u00e2ngea acum.<\/p>\n
Pentru prima dat\u0103.<\/p>\n
\u2014 Tat\u0103…<\/p>\n
\u00cen scrisoare mai era ceva.<\/p>\n
Nicolae v\u00e2nduse bunurile primite dup\u0103 divor\u021b pentru a acoperi tratamentele care nu ap\u0103reau \u00een dosarele oficiale.<\/p>\n
F\u0103cuse \u00eemprumuturi.<\/p>\n
Contractase datorii.<\/p>\n
Renun\u021base la aproape tot.<\/p>\n
\u0218i nu-mi spusese niciodat\u0103.<\/p>\n
Ultimul paragraf era scurt.<\/p>\n
\u201eNu te-am iubit mai pu\u021bin nici m\u0103car o zi. Dar uneori dragostea nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii \u00een\u021beles. Uneori \u00eenseamn\u0103 s\u0103 accep\u021bi s\u0103 fii judecat de cei pe care \u00eei protejezi.\u201d<\/p>\n
Scrisoarea mi-a c\u0103zut din m\u00e2ini.<\/p>\n
Am izbucnit \u00een pl\u00e2ns.<\/p>\n
Nu pentru divor\u021b.<\/p>\n
Nu pentru cei doi ani de singur\u0103tate.<\/p>\n
Nu pentru m\u00e2ndria mea r\u0103nit\u0103.<\/p>\n
Pl\u00e2ngeam pentru c\u0103 \u00een\u021belesesem c\u00e2t de greu fusese pentru el.<\/p>\n
\u0218i c\u00e2t de gre\u0219it \u00eel judecasem.<\/p>\n
Marina s-a apropiat de mine \u00eencet.<\/p>\n
Avea ochii umfla\u021bi \u0219i vocea fr\u00e2nt\u0103.<\/p>\n
\u2014 Mam\u0103… eu l-am rugat s\u0103 nu-\u021bi spun\u0103.<\/p>\n
Am privit-o.<\/p>\n
\u2014 De ce?<\/p>\n
\u2014 Pentru c\u0103 \u00eemi era fric\u0103.<\/p>\n
A \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 \u0219i mai tare.<\/p>\n
\u2014 Credeam c\u0103 voi muri. Iar el mi-a promis c\u0103 nu te va l\u0103sa s\u0103 treci prin asta p\u00e2n\u0103 nu va fi absolut necesar.<\/p>\n
\u00cen acel moment am \u00een\u021beles de ce Nicolae acceptase s\u0103 fie v\u0103zut drept un om f\u0103r\u0103 suflet.<\/p>\n
\u00ce\u0219i salvase copilul.<\/p>\n
Iar pre\u021bul fusese propria lui reputa\u021bie.<\/p>\n
M-am apropiat de sicriu.<\/p>\n
Pentru prima dat\u0103 \u00een acea zi nimeni nu m-a oprit.<\/p>\n
I-am aranjat gulerul costumului.<\/p>\n
Exact cum \u00eemi dorisem de la \u00eenceput.<\/p>\n
Apoi i-am atins m\u00e2na rece.<\/p>\n
\u2014 Prostule… am \u0219optit printre lacrimi. Ai fi putut s\u0103-mi spui.<\/p>\n
Dar \u00een ad\u00e2ncul sufletului \u0219tiam r\u0103spunsul.<\/p>\n
El f\u0103cuse ceea ce f\u0103cuse \u00eentotdeauna.<\/p>\n
\u00ce\u0219i pusese familia \u00eenaintea lui.<\/p>\n
Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd familia avea s\u0103-l urasc\u0103 pentru asta.<\/p>\n
C\u00e2nd am ie\u0219it din capela mortuar\u0103, ploaia se oprise.<\/p>\n
Marina mergea l\u00e2ng\u0103 mine.<\/p>\n
Pentru prima dat\u0103 dup\u0103 doi ani, mi-a luat m\u00e2na.<\/p>\n
Iar eu am \u00een\u021beles c\u0103 durerea cea mai mare nu era c\u0103 \u00eel pierdusem.<\/p>\n
Ci c\u0103 abia acum descopeream c\u00e2t de mult iubise.<\/p>\n
\u0218i c\u00e2t de departe mersese pentru noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am dat din cap. Necunoscuta s-a apropiat. \u00cen sal\u0103 s-a f\u0103cut lini\u0219te. P\u00e2n\u0103 \u0219i rudele \u00eendep\u0103rtate care \u0219u\u0219oteau l\u00e2ng\u0103 coroane au t\u0103cut. Femeia s-a oprit \u00een fa\u021ba mea \u0219i a spus cuvinte care mi-au \u00eenghe\u021bat s\u00e2ngele: \u2014 Chiar \u0219ti\u021bi ce a f\u0103cut so\u021bul dumneavoastr\u0103 pentru dumneavoastr\u0103? Marina a intervenit imediat: \u2014 Dac\u0103 sunte\u021bi Ana, mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":22819,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-26016","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-povesti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26016","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=26016"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26016\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26017,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26016\/revisions\/26017"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/22819"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=26016"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=26016"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=26016"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}