Ochii ei s-au m\u0103rit \u0219i buzele i s-au deschis u\u0219or, ca \u0219i cum ar fi vrut s\u0103 spun\u0103 ceva, dar nu putea. A r\u0103mas nemi\u0219cat\u0103 \u00een fa\u021ba altarului, iar \u00eentre noi doi s-a a\u0219ternut o t\u0103cere pe care nici muzica, nici oamenii, nici florile nu o puteau sparge.<\/p>\n
Toate amintirile m-au izbit ca un tr\u0103snet. Ochii ei. Ochii Nataliei.<\/p>\n
Am sim\u021bit o m\u00e2n\u0103 mic\u0103 pe bra\u021bul meu.<\/p>\n
\u2014 Tati, e\u0219ti bine?<\/p>\n
M-am \u00eentors spre fiica mea \u0219i am reu\u0219it s\u0103 \u00eenclin u\u0219or din cap, de\u0219i vocea \u00eemi era \u00eenc\u0103 \u00eenfundat\u0103 \u00een piept.<\/p>\n
Stefan s-a uitat la mireasa lui, apoi la mine. A clipit, confuz. Ea s-a \u00eentors u\u0219or, cu pa\u0219i ezitan\u021bi, \u0219i a f\u0103cut un pas spre mine, oprindu-se chiar \u00een marginea culoarului. Preotul a rostit \u00eencet numele ei:<\/p>\n
\u2014 Ioana\u2026<\/p>\n
Ioana.<\/p>\n
Un nume simplu. Rom\u00e2nesc. Femeia din fa\u021ba mea nu era Natalie. \u0218tiam asta ra\u021bional. Dar totul la ea… pome\u021bii, z\u00e2mbetul abia conturat, chiar \u0219i postura… era o imagine vie a femeii pe care o iubisem.<\/p>\n
Mi s-a t\u0103iat respira\u021bia. Pentru o clip\u0103, mi s-a p\u0103rut c\u0103 v\u0103d o fantom\u0103. Dar nu una care sperie. Ci una care aduce \u00eenapoi o iubire pierdut\u0103.<\/p>\n
Apoi, Ioana a f\u0103cut ceva nea\u0219teptat.<\/p>\n
\u0218i-a ridicat voalul din nou. A privit \u00een ochii mei \u0219i a \u0219optit, doar pentru mine:<\/p>\n
\u2014 Eu sunt sora ei.<\/p>\n
Mi-au tremurat genunchii. O \u0219tiam. O v\u0103zusem c\u00e2nd era copil. Dar timpul \u0219i durerea m\u0103 f\u0103cuser\u0103 s\u0103 uit. Acum \u00eens\u0103, vocea, privirea, gestul acela bl\u00e2nd… toate se legau.<\/p>\n
Mi-am amintit de casa veche din Piatra Neam\u021b, unde petreceam s\u0103rb\u0103torile. De serile \u00een care o \u021bineam pe Ioana de m\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se temea de \u00eentuneric. De ziua \u00een care Natalia mi-a spus: \u201eAi grij\u0103 de ea c\u00e2nd eu nu voi mai fi.\u201d<\/p>\n
Atunci n-am \u00een\u021beles. Acum \u00een\u021belesesem totul.<\/p>\n
Ceremonia s-a continuat, dar eu n-am mai fost prezent dec\u00e2t cu trupul. Inima \u00eemi b\u0103tea haotic, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 proceseze un haos dulce-amar. C\u00e2nd s-a terminat \u0219i lumea a \u00eenceput s\u0103 se adune \u00een jurul mesei de oaspe\u021bi, Ioana a venit la mine. Singur\u0103.<\/p>\n
\u2014 \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 am uitat s\u0103-\u021bi spun. C\u0103 n-am avut curaj.<\/p>\n
\u2014 Tu ai p\u0103strat leg\u0103tura cu ea, nu?<\/p>\n
\u2014 Da. Mereu. Dup\u0103 ce a plecat, mi-a scris. Mi-a spus s\u0103 nu te deranjez. C\u0103 trebuie s\u0103-\u021bi g\u0103se\u0219ti drumul f\u0103r\u0103 durerea mea \u00een plus. Dar \u00een fiecare scrisoare, te pomenea. \u0218i mai ales\u2026 pe ea, pe feti\u021b\u0103.<\/p>\n
Fata mea, atent\u0103 la fiecare cuv\u00e2nt, s-a lipit de mine \u0219i i-a spus Ioanei:<\/p>\n
\u2014 Semeni cu mami. Po\u021bi s\u0103 m\u0103 iei \u00een bra\u021be?<\/p>\n
Ioana a \u00eengenuncheat \u0219i a cuprins-o str\u00e2ns. Atunci am \u0219tiut. Nu mai era o nunt\u0103. Era o re\u00eentregire.<\/p>\n
Poate c\u0103 via\u021ba nu ne ofer\u0103 \u00eentotdeauna ceea ce vrem. Dar uneori, ne d\u0103 exact ce avem nevoie \u2014 \u00een forme nea\u0219teptate, dureroase, dar pline de lumin\u0103.<\/p>\n
\u0218i poate c\u0103, \u00een ziua aceea, printre buchete de flori, torturi cu fri\u0219c\u0103 \u0219i dansuri de s\u0103rb\u0103toare, Dumnezeu a pus la aceea\u0219i mas\u0103 dou\u0103 suflete fr\u00e2nte \u2014 \u0219i le-a spus: \u201eE timpul s\u0103 v\u0103 vindeca\u021bi. \u00cempreun\u0103.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ochii ei s-au m\u0103rit \u0219i buzele i s-au deschis u\u0219or, ca \u0219i cum ar fi vrut s\u0103 spun\u0103 ceva, dar nu putea. A r\u0103mas nemi\u0219cat\u0103 \u00een fa\u021ba altarului, iar \u00eentre noi doi s-a a\u0219ternut o t\u0103cere pe care nici muzica, nici oamenii, nici florile nu o puteau sparge. Toate amintirile m-au izbit ca un tr\u0103snet. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2609,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[19],"tags":[],"class_list":["post-2608","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-retete"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2608","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2608"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2608\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2610,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2608\/revisions\/2610"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2608"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2608"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2608"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}