Aplauzele au umplut sala.<\/p>\n
Emilia ajunse la pupitru.<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, Corina z\u00e2mbea din nou.<\/p>\n
Radu \u00ee\u0219i \u00eendreptase spatele \u0219i privea \u00een jur, probabil \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 vreuna dintre camere \u00eel surprindea.<\/p>\n
Olivia pl\u00e2ngea deja.<\/p>\n
Emilia a\u0219tept\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd sala se lini\u0219ti.<\/p>\n
Apoi puse discursul oficial deoparte.<\/p>\n
\u2014 Am preg\u0103tit un discurs despre rezultate, perseveren\u021b\u0103 \u0219i despre anii petrecu\u021bi \u00een aceast\u0103 facultate.<\/p>\n
Pauz\u0103.<\/p>\n
\u2014 Dar \u00eenainte s\u0103 vorbesc despre medicul care sper s\u0103 devin, trebuie s\u0103 vorbesc despre copilul care aproape n-a ajuns aici.<\/p>\n
Z\u00e2mbetul Corinei disp\u0103ru.<\/p>\n
Emilia continu\u0103:<\/p>\n
\u2014 La treisprezece ani am fost diagnosticat\u0103 cu leucemie limfoblastic\u0103 acut\u0103.<\/p>\n
\u00cen sal\u0103 se f\u0103cu lini\u0219te.<\/p>\n
\u2014 \u00cen perioada aceea am \u00eenv\u0103\u021bat primul lucru important despre medicin\u0103. Un diagnostic nu love\u0219te doar corpul unui copil. Love\u0219te \u00eentreaga lui lume.<\/p>\n
Olivia \u00ee\u0219i \u0219terse obrazul.<\/p>\n
\u2014 \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, p\u0103rin\u021bii mei biologici au decis c\u0103 nu mai puteau s\u0103 se ocupe de mine.<\/p>\n
Radu \u00eencremeni.<\/p>\n
Corina \u00ee\u0219i \u00eentoarse capul spre el.<\/p>\n
Emilia nu ridic\u0103 vocea.<\/p>\n
Nu avea nevoie.<\/p>\n
\u2014 Nu voi transforma aceast\u0103 scen\u0103 \u00eentr-un tribunal. Nu voi \u00eencerca s\u0103 rezum \u00eentr-un discurs toate circumstan\u021bele \u0219i toate deciziile luate atunci. Dar exist\u0103 un lucru pe care \u00eel pot spune pentru c\u0103 l-am auzit eu \u00eens\u0103mi.<\/p>\n
Se opri.<\/p>\n
\u2014 \u00cen timp ce medicii discutau despre tratamentul meu, am auzit \u00eentrebarea dac\u0103 merita sacrificat viitorul surorii mele pentru o boal\u0103 din care poate nu m\u0103 voi vindeca.<\/p>\n
Corina deveni alb\u0103 la fa\u021b\u0103.<\/p>\n
C\u00e2teva persoane din primul r\u00e2nd \u00eentoarser\u0103 capul.<\/p>\n
Emilia continu\u0103:<\/p>\n
\u2014 Aveam treisprezece ani c\u00e2nd am \u00eenv\u0103\u021bat cum se simte un copil atunci c\u00e2nd adul\u021bii discut\u0103 despre via\u021ba lui ca despre o cheltuial\u0103.<\/p>\n
Radu se aplec\u0103 spre Corina.<\/p>\n
\u2014 Trebuie s\u0103 plec\u0103m.<\/p>\n
Corina \u00eel apuc\u0103 de bra\u021b.<\/p>\n
\u2014 Nu.<\/p>\n
Poate c\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een acea zi \u00een\u021belesese de ce primiser\u0103 locuri at\u00e2t de bune.<\/p>\n
Nu pentru fotografii.<\/p>\n
Ca s\u0103 aud\u0103 fiecare cuv\u00e2nt.<\/p>\n
Emilia privi apoi spre Olivia.<\/p>\n
Vocea i se schimb\u0103.<\/p>\n
\u2014 Dar \u00een acela\u0219i spital am cunoscut \u0219i o femeie care mi-a ar\u0103tat cel\u0103lalt chip al medicinei.<\/p>\n
Olivia \u00ee\u0219i acoperi gura.<\/p>\n
\u2014 O asistent\u0103 care, \u00eentr-una dintre cele mai grele nop\u021bi ale mele, nu mi-a promis c\u0103 totul va fi bine. Nu m-a min\u021bit. Mi-a spus doar c\u0103 nu voi fi singur\u0103.<\/p>\n
Emilia z\u00e2mbi printre lacrimi.<\/p>\n
\u2014 \u0218i s-a \u021binut de cuv\u00e2nt.<\/p>\n
Sala izbucni \u00een aplauze.<\/p>\n
Olivia cl\u0103tin\u0103 din cap, pl\u00e2ng\u00e2nd.<\/p>\n
Emilia a\u0219tept\u0103.<\/p>\n
\u2014 Cu timpul, femeia aceea a devenit mama mea.<\/p>\n
De data aceasta aplauzele au fost \u0219i mai puternice.<\/p>\n
Corina privea drept \u00eenainte.<\/p>\n
Emilia continu\u0103:<\/p>\n
\u2014 Mama mea se nume\u0219te Olivia Popescu.<\/p>\n
\u2014 Emilia… \u0219opti Olivia.<\/p>\n
\u2014 Ea nu m-a salvat singur\u0103. Medicii m-au tratat. Au existat oameni, proceduri \u0219i institu\u021bii care au f\u0103cut posibil s\u0103 primesc \u00eengrijirea de care aveam nevoie. Dar Olivia mi-a oferit ceva ce nu apare \u00eentr-o fi\u0219\u0103 medical\u0103.<\/p>\n
Emilia \u00ee\u0219i puse palma pe piept.<\/p>\n
\u2014 Mi-a oferit siguran\u021ba c\u0103, indiferent c\u00e2t de bolnav\u0103 eram, valoarea mea nu sc\u0103dea.<\/p>\n
Sala devenise complet t\u0103cut\u0103.<\/p>\n
\u2014 C\u00e2nd am ales medicina, nu am f\u0103cut-o ca s\u0103 demonstrez c\u0103 tat\u0103l meu s-a \u00een\u0219elat c\u00e2nd m-a numit mediocr\u0103.<\/p>\n
Radu \u00ee\u0219i cobor\u00ee privirea.<\/p>\n
\u2014 Mult\u0103 vreme am crezut c\u0103 acesta era motivul. C\u0103 fiecare not\u0103 trebuia s\u0103 demonstreze ceva. Fiecare examen. Fiecare premiu. Fiecare noapte nedormit\u0103.<\/p>\n
Emilia trase aer \u00een piept.<\/p>\n
\u2014 Apoi am \u00een\u021beles c\u0103, dac\u0103 \u00eemi construiesc \u00eentreaga via\u021b\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 demonstrez c\u0103 meritam s\u0103 fiu salvat\u0103, \u00eenc\u0103 \u00eei las pe al\u021bii s\u0103 decid\u0103 c\u00e2t valorez.<\/p>\n
Se uit\u0103 spre colegii ei.<\/p>\n
\u2014 Am ales oncologia pediatric\u0103 pentru c\u0103 vreau ca, atunci c\u00e2nd un copil speriat m\u0103 \u00eentreab\u0103 dac\u0103 via\u021ba lui merit\u0103 lupta, r\u0103spunsul s\u0103 nu depind\u0103 niciodat\u0103 de c\u00e2t c\u00e2\u0219tig\u0103 p\u0103rin\u021bii lui, de notele lui sau de c\u00e2t de promi\u021b\u0103tor pare viitorul lui.<\/p>\n
Apoi privi din nou spre Olivia.<\/p>\n
\u2014 Vreau ca acel copil s\u0103 \u0219tie c\u0103 este om \u00eenainte s\u0103 fie pacient. \u0218i c\u0103 valoarea lui nu trebuie c\u00e2\u0219tigat\u0103.<\/p>\n
Aplauzele izbucnir\u0103 \u00eenainte ca Emilia s\u0103 termine.<\/p>\n
Ea ridic\u0103 u\u0219or m\u00e2na.<\/p>\n
Mai avea ceva de spus.<\/p>\n
\u2014 Ast\u0103zi, \u00een primul r\u00e2nd, sunt trei oameni lega\u021bi de \u00eenceputul vie\u021bii mele.<\/p>\n
Corina \u00ee\u0219i ridic\u0103 \u00eencet privirea.<\/p>\n
\u2014 Doi mi-au dat via\u021b\u0103.<\/p>\n
Pauz\u0103.<\/p>\n
\u2014 Iar unul m-a \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 via\u021ba aceea merit\u0103 tr\u0103it\u0103.<\/p>\n
Olivia \u00eencepu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 din nou.<\/p>\n
Emilia \u00ee\u0219i str\u00e2nse foile.<\/p>\n
\u2014 Nu spun povestea aceasta pentru a cere ur\u0103 \u00eempotriva cuiva. O spun pentru c\u0103 ru\u0219inea nu trebuie s\u0103 apar\u021bin\u0103 copilului abandonat.<\/p>\n
Apoi rosti ultima parte a discursului:<\/p>\n
\u2014 Dac\u0103 ast\u0103zi exist\u0103 \u00een aceast\u0103 sal\u0103 cineva care a fost c\u00e2ndva f\u0103cut s\u0103 cread\u0103 c\u0103 este prea scump, prea dificil, prea bolnav sau pur \u0219i simplu insuficient, vreau s\u0103 \u0219tie ceva ce mie mi-a luat ani s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b:<\/p>\n
valoarea unui om nu este o investi\u021bie care trebuie s\u0103 produc\u0103 profit.<\/strong><\/p>\n \u0218i niciun copil nu trebuie s\u0103 devin\u0103 extraordinar ca s\u0103 demonstreze c\u0103 merita s\u0103 fie iubit atunci c\u00e2nd era vulnerabil.<\/strong><\/p>\n Emilia \u00ee\u0219i cobor\u00ee foile.<\/p>\n Sala se ridic\u0103 \u00een picioare.<\/p>\n Olivia la fel.<\/p>\n Corina nu.<\/p>\n Radu nu.<\/p>\n Ei r\u0103m\u0103seser\u0103 a\u0219eza\u021bi \u00een primul r\u00e2nd.<\/p>\n Exact acolo unde ceruser\u0103 s\u0103 fie.<\/p>\n Exact acolo unde putuser\u0103 auzi totul.<\/p>\n Dup\u0103 ceremonie, Emilia abia ie\u0219ise din zona rezervat\u0103 absolven\u021bilor c\u00e2nd \u00eei v\u0103zu.<\/p>\n Corina \u0219i Radu o a\u0219teptau.<\/p>\n Olivia se afla c\u00e2\u021biva metri mai \u00een spate.<\/p>\n Nu interveni.<\/p>\n Emilia avea 28 de ani.<\/p>\n Nu mai era feti\u021ba de treisprezece ani care avea nevoie ca altcineva s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een locul ei.<\/p>\n Corina veni prima.<\/p>\n \u2014 Cum ai putut?<\/p>\n Emilia o privi.<\/p>\n \u2014 Cum am putut ce?<\/p>\n \u2014 S\u0103 ne umile\u0219ti \u00een fa\u021ba tuturor!<\/p>\n \u2014 Am vorbit despre via\u021ba mea.<\/p>\n \u2014 Suntem p\u0103rin\u021bii t\u0103i!<\/p>\n Emilia r\u0103mase calm\u0103.<\/p>\n \u2014 Sunte\u021bi p\u0103rin\u021bii mei biologici.<\/p>\n Corina tres\u0103ri.<\/p>\n Radu interveni:<\/p>\n \u2014 Am f\u0103cut ce am crezut atunci c\u0103 era mai bine.<\/p>\n \u2014 Pentru cine?<\/p>\n Niciun r\u0103spuns.<\/p>\n \u2014 Aveam treisprezece ani, continu\u0103 Emilia. Eram bolnav\u0103 \u0219i speriat\u0103. Nu v\u0103 cer ast\u0103zi s\u0103-mi explica\u021bi trecutul \u00een mijlocul unui hol. Dar nici nu v\u0103 voi permite s\u0103 veni\u021bi dup\u0103 cincisprezece ani \u0219i s\u0103 v\u0103 purta\u021bi ca \u0219i cum rezultatele mele sunt dovada succesului vostru ca p\u0103rin\u021bi.<\/p>\n \u2014 Noi te-am crescut treisprezece ani! spuse Corina.<\/p>\n Emilia d\u0103du \u00eencet din cap.<\/p>\n \u2014 Da. \u0218i acei ani fac parte din povestea mea. La fel \u0219i ziua \u00een care a\u021bi plecat.<\/p>\n Radu \u00ee\u0219i str\u00e2nse programul ceremoniei \u00een m\u00e2n\u0103.<\/p>\n \u2014 Ce vrei de la noi?<\/p>\n \u00centrebarea o surprinse.<\/p>\n Cincisprezece ani mai devreme, ar fi avut o mie de r\u0103spunsuri.<\/p>\n S\u0103 se \u00eentoarc\u0103.<\/p>\n S\u0103 spun\u0103 c\u0103 regret\u0103.<\/p>\n S\u0103-i spun\u0103 c\u0103 fusese important\u0103.<\/p>\n S\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 gre\u0219iser\u0103.<\/p>\n Acum avea unul singur.<\/p>\n \u2014 Nimic.<\/p>\n Corina p\u0103ru lovit\u0103.<\/p>\n \u2014 Nimic?<\/p>\n \u2014 Nu v-am invitat aici ca s\u0103 v\u0103 cer ceva.<\/p>\n \u2014 Atunci de ce ne-ai dat locurile?<\/p>\n Emilia privi spre primul r\u00e2nd al s\u0103lii.<\/p>\n \u2014 Pentru c\u0103 a\u021bi vrut s\u0103 fi\u021bi acolo c\u00e2nd lumea vedea ce am devenit.<\/p>\n Apoi se uit\u0103 direct la ei.<\/p>\n \u2014 Am vrut s\u0103 fi\u021bi acolo \u0219i c\u00e2nd lumea auzea cine a fost l\u00e2ng\u0103 mine ca s\u0103 ajung aici.<\/p>\n Corina \u00eencepu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103.<\/p>\n Emilia nu se bucur\u0103.<\/p>\n Nu sim\u021bi victoria pe care \u00ee\u0219i imaginase c\u00e2ndva c\u0103 ar sim\u021bi-o \u00eentr-o asemenea zi.<\/p>\n V\u0103z\u00e2nd-o pe mama ei biologic\u0103 pl\u00e2ng\u00e2nd, nu sim\u021bea dec\u00e2t triste\u021be pentru tot ceea ce nu mai putea fi reparat printr-o singur\u0103 conversa\u021bie.<\/p>\n Radu \u00eentreb\u0103:<\/p>\n \u2014 Putem m\u0103car s\u0103 vorbim alt\u0103 dat\u0103?<\/p>\n Emilia se g\u00e2ndi.<\/p>\n \u2014 Pute\u021bi s\u0103-mi scrie\u021bi.<\/p>\n \u2014 S\u0103-\u021bi scriem?<\/p>\n \u2014 Da. Dac\u0103 vre\u021bi s\u0103-mi spune\u021bi ceva, scrie\u021bi. Eu voi decide dac\u0103 \u0219i c\u00e2nd sunt preg\u0103tit\u0103 s\u0103 r\u0103spund.<\/p>\n Corina \u00ee\u0219i \u0219terse lacrimile.<\/p>\n \u2014 \u0218i Bianca?<\/p>\n Numele surorii ei o lovi altfel.<\/p>\n \u2014 Ce-i cu ea?<\/p>\n \u2014 Ar vrea s\u0103 te vad\u0103.<\/p>\n Emilia t\u0103cu.<\/p>\n Bianca fusese copil.<\/p>\n La fel ca ea.<\/p>\n Nu ea luase deciziile p\u0103rin\u021bilor.<\/p>\n \u2014 Atunci Bianca \u00eemi poate scrie separat.<\/p>\n \u0218i plec\u0103.<\/p>\n \u00cen seara aceea, Olivia \u0219i Emilia au m\u00e2ncat \u00eentr-un restaurant mic.<\/p>\n F\u0103r\u0103 camere.<\/p>\n F\u0103r\u0103 profesori.<\/p>\n F\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bii biologici.<\/p>\n Olivia pusese buchetul de floarea-soarelui pe scaunul liber de l\u00e2ng\u0103 ea.<\/p>\n \u2014 Sunt m\u00e2ndr\u0103 de tine, spuse.<\/p>\n Emilia z\u00e2mbi.<\/p>\n \u2014 Pentru discurs?<\/p>\n Olivia cl\u0103tin\u0103 din cap.<\/p>\n \u2014 Nu.<\/p>\n \u2014 Pentru c\u0103 am terminat prima?<\/p>\n \u2014 Nici pentru asta.<\/p>\n Emilia r\u00e2se.<\/p>\n \u2014 Atunci pentru ce?<\/p>\n Olivia \u00eei lu\u0103 m\u00e2na.<\/p>\n \u2014 Pentru c\u0103 ai ajuns \u00een punctul \u00een care nu mai ai nevoie s\u0103 fii prima ca s\u0103 \u0219tii cine e\u0219ti.<\/p>\n Emilia nu reu\u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103.<\/p>\n Ochii i se umplur\u0103 de lacrimi.<\/p>\n Olivia z\u00e2mbi.<\/p>\n \u2014 Acum po\u021bi s\u0103 pl\u00e2ngi. Nu mai ai discurs.<\/p>\n \u0218i Emilia r\u00e2se printre lacrimi.<\/p>\n C\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu primi trei scrisori.<\/p>\n Una de la Corina.<\/p>\n Una de la Radu.<\/p>\n \u0218i una de la Bianca.<\/p>\n Nu le deschise imediat.<\/p>\n Le discut\u0103 mai \u00eent\u00e2i cu terapeutul ei.<\/p>\n Apoi, c\u00e2nd se sim\u021bi preg\u0103tit\u0103, le citi.<\/p>\n P\u0103rin\u021bii ei \u00eencercau s\u0103 explice.<\/p>\n Unele fraze sunau \u00eenc\u0103 defensiv.<\/p>\n Altele exprimau regret.<\/p>\n Emilia nu putea \u0219ti din c\u00e2teva pagini c\u00e2t se schimbase cu adev\u0103rat fiecare dintre ei.<\/p>\n \u0218i nu se gr\u0103bi s\u0103 transforme ni\u0219te scuze \u00eentr-o reconciliere.<\/p>\n Scrisoarea Bianc\u0103i era diferit\u0103.<\/p>\n \u201eAveam unsprezece ani. Mi-au spus c\u0103 ai fost trimis\u0103 \u00eentr-un loc unde puteai primi \u00eengrijire mai bun\u0103. Ani \u00eentregi am crezut c\u0103 tu nu mai vrei s\u0103 ne vezi. Abia c\u00e2nd am crescut am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 povestea nu avea sens.\u201d<\/strong><\/p>\n Emilia pl\u00e2nse c\u00e2nd citi.<\/p>\n Nu pentru c\u0103 totul se rezolvase.<\/p>\n Ci pentru c\u0103 descoperea c\u0103 \u0219i sora ei crescuse \u00eentr-o versiune a pove\u0219tii construit\u0103 de al\u021bii.<\/p>\n Au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103.<\/p>\n \u00cencet.<\/p>\n F\u0103r\u0103 s\u0103 for\u021beze apropierea.<\/p>\n Cu p\u0103rin\u021bii biologici, lucrurile au r\u0103mas mai complicate.<\/p>\n Unele r\u0103ni pot fi discutate.<\/p>\n Unele rela\u021bii pot fi reconstruite.<\/p>\n Dar faptul c\u0103 cineva \u00ee\u0219i cere iertare nu \u00eei ofer\u0103 automat dreptul de a reveni \u00een locul pe care l-a p\u0103r\u0103sit.<\/p>\n Emilia avea dreptul s\u0103 decid\u0103 ritmul.<\/p>\n Ani mai t\u00e2rziu, dr. Emilia Popescu intra \u00eentr-un salon de oncologie pediatric\u0103.<\/p>\n Pe pat st\u0103tea o feti\u021b\u0103 de doisprezece ani.<\/p>\n Mama ei pl\u00e2ngea l\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103.<\/p>\n Feti\u021ba o privi pe Emilia.<\/p>\n \u2014 Doamna doctor?<\/p>\n \u2014 Da?<\/p>\n \u2014 O s\u0103 mor?<\/p>\n Emilia trase un scaun \u0219i se a\u0219ez\u0103 la nivelul ei.<\/p>\n Nu-i promise imposibilul.<\/p>\n Nu-i spuse c\u0103 trebuie doar \u201es\u0103 fie puternic\u0103\u201d.<\/p>\n \u00cei explic\u0103, pe \u00een\u021belesul ei, ce \u0219tiau medicii \u0219i ce urma s\u0103 fac\u0103 echipa.<\/p>\n Apoi feti\u021ba \u00eentreb\u0103:<\/p>\n \u2014 Dac\u0103 tratamentul cost\u0103 prea mult?<\/p>\n Emilia \u00eencremeni pentru o frac\u021biune de secund\u0103.<\/p>\n Avea din nou treisprezece ani.<\/p>\n Era din nou \u00eentr-un pat de spital.<\/p>\n Auzea din nou cuv\u00e2ntul:<\/p>\n \u201eMediocr\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n Apoi reveni \u00een prezent.<\/p>\n \u2014 Problemele adul\u021bilor legate de bani nu stabilesc c\u00e2t valoreaz\u0103 via\u021ba ta.<\/p>\n Feti\u021ba o privi.<\/p>\n \u2014 Serios?<\/p>\n \u2014 Serios.<\/p>\n Dup\u0103 consulta\u021bie, Emilia ie\u0219i pe coridor.<\/p>\n Pe telefon avea un mesaj de la Olivia:<\/p>\n \u201eAi m\u00e2ncat?\u201d<\/strong><\/p>\n Emilia z\u00e2mbi.<\/p>\n Dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani, mama ei \u00eenc\u0103 \u00eentreba acela\u0219i lucru.<\/p>\n R\u0103spunse:<\/p>\n \u201eDa, mam\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n Apoi porni spre urm\u0103torul salon.<\/p>\n C\u00e2ndva crezuse c\u0103 cea mai mare victorie a vie\u021bii ei avea s\u0103 fie s\u0103 devin\u0103 medic \u0219i s\u0103 le demonstreze p\u0103rin\u021bilor c\u0103 fata \u201emediocr\u0103\u201d valorase ceva.<\/p>\n Se \u00een\u0219elase.<\/p>\n Cea mai mare victorie fusese s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 nu trebuia s\u0103 devin\u0103 medic, \u0219ef\u0103 de promo\u021bie sau orice altceva pentru a demonstra c\u0103 merita s\u0103 fie salvat\u0103.<\/strong><\/p>\n La treisprezece ani, bolnav\u0103, speriat\u0103 \u0219i cu capul f\u0103r\u0103 p\u0103r, valora exact la fel de mult ca femeia \u00een halat alb care avea s\u0103 devin\u0103 cincisprezece ani mai t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\n Iar dintre toate lec\u021biile pe care medicina i le oferise, aceea r\u0103m\u0103sese cea mai important\u0103:<\/p>\n Un copil nu trebuie s\u0103-\u0219i c\u00e2\u0219tige dreptul de a fi iubit supravie\u021buind.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Aplauzele au umplut sala. Emilia ajunse la pupitru. \u00cen primul r\u00e2nd, Corina z\u00e2mbea din nou. Radu \u00ee\u0219i \u00eendreptase spatele \u0219i privea \u00een jur, probabil \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 vreuna dintre camere \u00eel surprindea. Olivia pl\u00e2ngea deja. Emilia a\u0219tept\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd sala se lini\u0219ti. Apoi puse discursul oficial deoparte. \u2014 Am preg\u0103tit un discurs despre rezultate, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":29249,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-29318","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-diverse"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29318","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=29318"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29318\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29319,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29318\/revisions\/29319"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/29249"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=29318"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=29318"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=29318"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n
\n
\n
\n