Pe buc\u0103\u021bica de h\u00e2rtie, cu litere mici \u0219i tremurate, mama ei scrisese doar c\u00e2teva r\u00e2nduri. Ana le citi o dat\u0103, apoi \u00eenc\u0103 o dat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege cum era posibil ceea ce vedea. Sim\u021bi c\u0103 picioarele nu o mai \u021bin \u0219i se l\u0103s\u0103 \u00eencet pe scaunul din buc\u0103t\u0103rie, str\u00e2ng\u00e2nd bile\u021belul \u00eentre degete.
\n\u2800
\n\u201eAna, feti\u021ba mea drag\u0103, dac\u0103 cite\u0219ti aceste r\u00e2nduri, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 eu nu mai sunt. Te rog s\u0103 nu-l la\u0219i pe fratele t\u0103u s\u0103 v\u00e2nd\u0103 casa \u00eenainte s\u0103 afli adev\u0103rul. \u00cen dulapul din dormitor, \u00een spatele fotografiei cu tat\u0103l t\u0103u, se afl\u0103 un plic galben. Cite\u0219te-l \u00eenainte s\u0103 semnezi orice. \u0218i, mai ales, s\u0103 nu crezi c\u0103 tat\u0103l t\u0103u a murit a\u0219a cum \u021bi-am spus eu. Iart\u0103-m\u0103 c\u0103 am t\u0103cut at\u00e2\u021bia ani. Mama.\u201d
\n\u2800
\nAna sim\u021bi un fior rece pe \u0219ira spin\u0103rii. Tat\u0103l ei murise c\u00e2nd ea avea doar opt ani, \u00eentr-un accident de ma\u0219in\u0103, cel pu\u021bin asta \u00eei spusese mama. Nu pusese niciodat\u0103 la \u00eendoial\u0103 povestea, de\u0219i existaser\u0103 mereu lucruri pe care nu le \u00een\u021belesese. Mama refuza s\u0103 vorbeasc\u0103 despre accident, iar fratele ei mai mare, Mihai, schimba subiectul de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd Ana punea \u00eentreb\u0103ri.
\n\u2800
\nDar cel mai tare o tulbur\u0103 men\u021biunea despre cas\u0103. Cu numai dou\u0103 zile \u00eenainte, Mihai \u00eei spusese c\u0103 g\u0103sise deja un cump\u0103r\u0103tor pentru locuin\u021ba p\u0103rinteasc\u0103. Insistase s\u0103 semneze actele c\u00e2t mai repede, explic\u00e2ndu-i c\u0103 nu avea rost s\u0103 p\u0103streze o cas\u0103 veche \u00een care nu mai locuia nimeni. Ana \u00eei ceruse pu\u021bin timp, iar el se sup\u0103rase at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t plecase tr\u00e2ntind u\u0219a.
\n\u2800
\nAcum, privind scrisul mamei, \u00een\u021belese c\u0103 graba fratelui ei ar putea ascunde ceva. Se ridic\u0103 \u0219i se \u00eendrept\u0103 spre dormitorul \u00een care mama \u00ee\u0219i petrecuse ultimii ani \u00eenainte de internare. Camera era exact a\u0219a cum o l\u0103sase: perdelele albe, cuvertura brodat\u0103 \u0219i fotografia tat\u0103lui pe dulapul de lemn \u00eenchis la culoare.
\n\u2800
\nAna lu\u0103 fotografia \u00een m\u00e2ini. Tat\u0103l ei z\u00e2mbea \u00een imagine, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o c\u0103ma\u0219\u0103 alb\u0103, cu bra\u021bul a\u0219ezat pe umerii mamei. Era una dintre pu\u021binele fotografii \u00een care ap\u0103reau \u00eempreun\u0103, iar Ana \u00ee\u0219i amintea c\u0103, atunci c\u00e2nd era mic\u0103, mama obi\u0219nuia s\u0103 o priveasc\u0103 seara, crez\u00e2nd c\u0103 nimeni nu o vede.
\n\u2800
\nRidic\u0103 rama \u0219i pip\u0103i peretele din spatele ei. Nu g\u0103si nimic. Apoi deschise dulapul \u0219i observ\u0103 c\u0103 panoul din spate avea o mic\u0103 desprindere, aproape invizibil\u0103. \u00cel \u00eempinse u\u0219or, iar din spa\u021biul \u00eengust c\u0103zu un plic galben, \u00eeng\u0103lbenit de vreme.
\n\u2800
\nPe el era scris un singur nume: \u201ePentru Ana, c\u00e2nd va veni timpul.\u201d
\n\u2800
\nCu m\u00e2inile tremur\u00e2nde, desf\u0103cu plicul. \u00cen\u0103untru se aflau mai multe documente vechi, c\u00e2teva fotografii \u0219i o scrisoare de patru pagini. Dar primul lucru care \u00eei atrase aten\u021bia fu o copie a unui certificat de na\u0219tere. Numele copilului era Ana Maria Popescu, \u00eens\u0103 la rubrica destinat\u0103 tat\u0103lui ap\u0103rea un nume pe care nu \u00eel mai auzise niciodat\u0103.
\n\u2800
\nAlexandru Marinescu.
\n\u2800
\nAna se sprijini de marginea patului. Tat\u0103l pe care \u00eel cunoscuse se numea Ion Popescu. Fusese omul care o \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 mearg\u0103 pe biciclet\u0103, care o lua \u00een bra\u021be c\u00e2nd avea co\u0219maruri \u0219i care \u00eei promitea c\u0103 va fi mereu l\u00e2ng\u0103 ea. Cum era posibil ca \u00een documentul acela s\u0103 apar\u0103 un alt b\u0103rbat?
\n\u2800
\n\u00ce\u0219i duse m\u00e2na la gur\u0103 \u0219i \u00eencepu s\u0103 citeasc\u0103 scrisoarea.
\n\u2800
\n\u201eFeti\u021ba mea, \u0219tiu c\u0103 ceea ce vei afla acum te va r\u0103ni. Am purtat acest secret mai bine de treizeci de ani \u0219i nu a existat zi \u00een care s\u0103 nu m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 am f\u0103cut bine. Dar mi-a fost team\u0103 s\u0103 nu te pierd \u0219i pe tine, dup\u0103 tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu tat\u0103l t\u0103u.\u201d
\n\u2800
\nAna sim\u021bi c\u0103 inima \u00eei bate tot mai repede. Continu\u0103 s\u0103 citeasc\u0103, de\u0219i lacrimile \u00eei \u00eence\u021bo\u0219au privirea.
\n\u2800
\n\u201eB\u0103rbatul care te-a crescut, Ion, te-a iubit ca pe propriul lui copil. Dar nu era tat\u0103l t\u0103u biologic. C\u00e2nd l-am cunoscut, eu eram deja \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu tine. Tat\u0103l t\u0103u adev\u0103rat, Alexandru Marinescu, era un om bun, \u00eens\u0103 familia lui nu a acceptat niciodat\u0103 rela\u021bia noastr\u0103. P\u0103rin\u021bii lui erau foarte boga\u021bi \u0219i considerau c\u0103 eu, o fat\u0103 simpl\u0103 dintr-un sat de l\u00e2ng\u0103 Bra\u0219ov, nu eram potrivit\u0103 pentru fiul lor.\u201d
\n\u2800
\nAna se opri \u0219i \u00ee\u0219i \u0219terse lacrimile. Mama ei nu \u00eei povestise niciodat\u0103 despre un b\u0103rbat pe nume Alexandru. \u0218tia doar c\u0103 se c\u0103s\u0103torise foarte t\u00e2n\u0103r\u0103 cu Ion \u0219i c\u0103 Mihai se n\u0103scuse cu c\u00e2\u021biva ani \u00eenaintea ei.
\n\u2800
\n\u201eC\u00e2nd Alexandru a aflat c\u0103 sunt \u00eens\u0103rcinat\u0103, mi-a promis c\u0103 vom pleca \u00eempreun\u0103. Dar, cu pu\u021bin timp \u00eenainte de na\u0219terea ta, a disp\u0103rut. Familia lui mi-a spus c\u0103 murise \u00eentr-un accident. Nu mi-au ar\u0103tat niciodat\u0103 un certificat de deces \u0219i nu m-au l\u0103sat s\u0103 particip la \u00eenmorm\u00e2ntare. Am crezut c\u0103 \u00eel pierdusem pentru totdeauna.\u201d
\n\u2800
\nAna sim\u021bi cum i se face frig. Povestea devenea tot mai greu de \u00een\u021beles. Dac\u0103 Alexandru disp\u0103ruse \u00eenainte ca ea s\u0103 se nasc\u0103, atunci de ce mama \u00eei spusese c\u0103 tat\u0103l ei murise c\u00e2nd avea opt ani?
\n\u2800
\n\u201eIon a ap\u0103rut \u00een via\u021ba mea c\u00e2nd eram \u00eens\u0103rcinat\u0103. Era v\u0103duv \u0219i avea un b\u0103ie\u021bel, pe Mihai. Ne-am c\u0103s\u0103torit, iar el te-a recunoscut \u0219i te-a crescut ca pe fiica lui. Nu a f\u0103cut niciodat\u0103 vreo diferen\u021b\u0103 \u00eentre tine \u0219i Mihai. C\u00e2nd a murit \u00een accidentul de ma\u0219in\u0103, tu aveai opt ani, iar eu am r\u0103mas singur\u0103 cu doi copii.\u201d
\n\u2800
\nAna \u00eencepu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 \u00een hohote. \u00ce\u0219i amintea perfect ziua \u00een care Ion murise. Mama venise acas\u0103 cu ochii ro\u0219ii, iar Mihai, care avea atunci paisprezece ani, o \u021binuse \u00een bra\u021be toat\u0103 noaptea. Pentru Ana, Ion fusese \u0219i avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu tat\u0103l ei, indiferent ce scria \u00eentr-un certificat.
\n\u2800
\nDar scrisoarea continua, iar ultimele pagini ascundeau un adev\u0103r \u0219i mai tulbur\u0103tor.
\n\u2800
\n\u201e\u00cen urm\u0103 cu \u0219ase luni, c\u00e2nd am \u00eenceput tratamentul, am primit o scrisoare de la un avocat din Bucure\u0219ti. Alexandru Marinescu nu murise. Tr\u0103ise to\u021bi ace\u0219ti ani \u00een str\u0103in\u0103tate, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 eu \u00eel credeam mort. Familia lui ne desp\u0103r\u021bise prin minciuni, iar el aflase abia recent c\u0103 are o fiic\u0103.\u201d
\n\u2800
\nAna sc\u0103p\u0103 scrisoarea din m\u00e2n\u0103. Se uit\u0103 \u00een gol, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103. Tat\u0103l ei biologic era \u00een via\u021b\u0103? Mama \u0219tia asta de \u0219ase luni \u0219i nu \u00eei spusese nimic?
\n\u2800
\nSe aplec\u0103 \u0219i ridic\u0103 foile de pe podea. Ultimele r\u00e2nduri erau scrise cu o m\u00e2n\u0103 at\u00e2t de tremurat\u0103, \u00eenc\u00e2t abia se puteau descifra.
\n\u2800
\n\u201eAlexandru a \u00eencercat s\u0103 ia leg\u0103tura cu mine. Mi-a spus c\u0103 vrea s\u0103 te cunoasc\u0103 \u0219i c\u0103 nu a \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 m\u0103 caute. Dar eu eram deja foarte bolnav\u0103 \u0219i nu am avut curajul s\u0103-\u021bi spun. I-am cerut s\u0103 a\u0219tepte p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd voi g\u0103si momentul potrivit. Acum m\u0103 tem c\u0103 acel moment nu va mai veni.\u201d
\n\u2800
\nAna \u00ee\u0219i \u0219terse ochii \u0219i continu\u0103.
\n\u2800
\n\u201eMai exist\u0103 ceva ce trebuie s\u0103 \u0219tii. Casa \u00een care am locuit nu este doar a mea. \u00cen urm\u0103 cu mul\u021bi ani, Alexandru a cump\u0103rat terenul pe care am construit-o \u0219i mi-a l\u0103sat documentele. Mihai \u0219tie despre asta. I-am povestit c\u00e2nd am \u00eenceput tratamentul, iar de atunci insist\u0103 s\u0103 vindem casa. Mi-e team\u0103 c\u0103 vrea s\u0103 ascund\u0103 adev\u0103rul \u00eenainte ca tu s\u0103 afli.\u201d
\n\u2800
\nScrisoarea se \u00eencheia cu o rug\u0103minte.
\n\u2800
\n\u201eTe rog, Ana, nu-l ur\u00ee pe Mihai. Este fratele t\u0103u \u0219i te iube\u0219te, chiar dac\u0103 uneori banii \u00eei \u00eentunec\u0103 judecata. Dar nu semna nimic p\u00e2n\u0103 nu vorbe\u0219ti cu avocatul al c\u0103rui num\u0103r \u00eel g\u0103se\u0219ti \u00een plic. \u0218i, dac\u0103 vei avea curaj, caut\u0103-l pe Alexandru. Meri\u021bi s\u0103 afli adev\u0103rul despre omul care \u021bi-a dat via\u021b\u0103.\u201d
\n\u2800
\nAna r\u0103mase mult timp pe marginea patului, cu scrisoarea \u00een poal\u0103. \u00centr-o singur\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103, tot ce crezuse despre familia ei se schimbase. Mama \u00eei ascunsese un secret uria\u0219, fratele ei \u0219tia mai mult dec\u00e2t recunoscuse, iar undeva, poate la sute de kilometri distan\u021b\u0103, exista un b\u0103rbat care pretindea c\u0103 este tat\u0103l ei.
\n\u2800
\nAtunci telefonul \u00eencepu s\u0103 sune.
\n\u2800
\nEra Mihai.
\n\u2800
\nAna privi ecranul c\u00e2teva secunde, apoi r\u0103spunse.
\n\u2800
\n\u2014 Bun\u0103, Mihai.
\n\u2800
\n\u2014 Ana, ai fost la spital? Ai luat lucrurile mamei?
\n\u2800
\n\u2014 Da.
\n\u2800
\n\u2014 Bine. Ascult\u0103, trebuie s\u0103 ne vedem m\u00e2ine cu agentul imobiliar. Cump\u0103r\u0103torul vrea s\u0103 semn\u0103m c\u00e2t mai repede. Dac\u0103 mai am\u00e2n\u0103m, risc\u0103m s\u0103 pierdem oferta.
\n\u2800
\nAna str\u00e2nse scrisoarea \u00een m\u00e2n\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 Mihai, cine este Alexandru Marinescu?
\n\u2800
\nLa cel\u0103lalt cap\u0103t al firului se l\u0103s\u0103 o lini\u0219te ap\u0103s\u0103toare.
\n\u2800
\n\u2014 De unde ai auzit numele \u0103sta? \u00eentreb\u0103 el \u00een cele din urm\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 R\u0103spunde-mi, Mihai.
\n\u2800
\nFratele ei oft\u0103 ad\u00e2nc.
\n\u2800
\n\u2014 Ana, nu este ceea ce crezi.
\n\u2800
\n\u2014 Atunci spune-mi tu ce ar trebui s\u0103 cred.
\n\u2800
\nMihai nu r\u0103spunse imediat. C\u00e2nd vorbi din nou, vocea \u00eei era schimbat\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 Vin la tine. Trebuie s\u0103 discut\u0103m fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103.
\n\u2800
\nAna \u00eenchise telefonul \u0219i privi fotografia lui Ion de pe noptier\u0103. Pentru prima dat\u0103, \u00ee\u0219i d\u0103du seama c\u0103 \u00een casa aceea existaser\u0103 secrete pe care mama le purtase singur\u0103 o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103.
\n\u2800<\/p>\n
\u2800
\nMihai ajunse dup\u0103 aproape o or\u0103. C\u00e2nd intr\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103rie \u0219i v\u0103zu documentele \u00eentinse pe mas\u0103, \u00eencremeni. Privirea \u00eei c\u0103zu pe scrisoarea mamei, apoi pe certificatul de na\u0219tere.
\n\u2800
\n\u2014 Deci ai g\u0103sit plicul, spuse \u00eencet.
\n\u2800
\nAna \u00eel privi cu ochii ro\u0219ii de pl\u00e2ns.
\n\u2800
\n\u2014 \u0218tiai totul?
\n\u2800
\nMihai se a\u0219ez\u0103 pe scaunul din fa\u021ba ei. P\u0103rea mai obosit dec\u00e2t \u00eel v\u0103zuse vreodat\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 Nu totul. Mama mi-a povestit despre Alexandru c\u00e2nd s-a \u00eemboln\u0103vit. Mi-a spus c\u0103 este tat\u0103l t\u0103u biologic \u0219i c\u0103 a reap\u0103rut dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani. Dar mi-a cerut s\u0103 nu-\u021bi spun p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu va fi preg\u0103tit\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 \u0218i casa? De ce voiai s\u0103 o vindem at\u00e2t de repede?
\n\u2800
\nMihai \u00ee\u0219i cobor\u00ee privirea.
\n\u2800
\n\u2014 Pentru c\u0103 am datorii, Ana.
\n\u2800
\nT\u00e2n\u0103ra r\u0103mase nemi\u0219cat\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 Ce datorii?
\n\u2800
\n\u2014 Am f\u0103cut ni\u0219te investi\u021bii proaste. Am \u00eemprumutat bani, crez\u00e2nd c\u0103 o s\u0103-i pot returna repede. Dar lucrurile au mers din ce \u00een ce mai r\u0103u. C\u00e2nd mama mi-a spus c\u0103 Alexandru ar putea avea documente legate de teren, m-am speriat c\u0103 v\u00e2nzarea se va complica.
\n\u2800
\nAna sim\u021bi cum furia \u00eei urc\u0103 \u00een piept. Nu putea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 fratele ei \u00eencercase s\u0103 v\u00e2nd\u0103 casa p\u0103rinteasc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-i spun\u0103 adev\u0103rul, doar pentru a-\u0219i rezolva problemele financiare.
\n\u2800
\n\u2014 Mihai, mama nici m\u0103car nu fusese \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 bine \u0219i tu deja vorbeai cu agen\u021bi imobiliari!
\n\u2800
\nEl \u00ee\u0219i acoperi fa\u021ba cu m\u00e2inile.
\n\u2800
\n\u2014 \u0218tiu. Am gre\u0219it. Dar eram disperat.
\n\u2800
\n\u2014 \u0218i ai crezut c\u0103 asta \u00ee\u021bi d\u0103 dreptul s\u0103 m\u0103 min\u021bi?
\n\u2800
\nMihai \u00eencepu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. \u00cei spuse c\u0103 se sim\u021bise mereu responsabil pentru familie dup\u0103 moartea lui Ion \u0219i c\u0103 nu suportase g\u00e2ndul c\u0103 ar putea pierde tot ce construise. Dar Ana nu mai putea accepta explica\u021biile lui ca pe o scuz\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 Nu voi semna nimic, Mihai. Mai \u00eent\u00e2i vreau s\u0103 aflu adev\u0103rul. \u0218i vreau s\u0103 discut cu un avocat.
\n\u2800
\nFratele ei \u00eencuviin\u021b\u0103 \u00eencet. Pentru prima dat\u0103, nu mai \u00eencerc\u0103 s\u0103 o conving\u0103 s\u0103 se r\u0103zg\u00e2ndeasc\u0103.
\n\u2800
\nDup\u0103 ce plec\u0103, Ana r\u0103mase singur\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103rie. Privirea \u00eei c\u0103zu pe num\u0103rul de telefon scris de mama pe ultima pagin\u0103 a scrisorii. \u00cel form\u0103, iar dup\u0103 c\u00e2teva secunde \u00eei r\u0103spunse un b\u0103rbat cu voce calm\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 Cabinetul de avocatur\u0103 Dumitrescu, bun\u0103 seara.
\n\u2800
\n\u2014 Bun\u0103 seara. M\u0103 numesc Ana Popescu. Mama mea, Elena Popescu, a murit acum c\u00e2teva zile. Am g\u0103sit o scrisoare \u00een care \u00eemi cere s\u0103 v\u0103 contactez.
\n\u2800
\nLa cel\u0103lalt cap\u0103t al firului se f\u0103cu lini\u0219te.
\n\u2800
\n\u2014 Doamn\u0103 Popescu, a\u0219teptam telefonul dumneavoastr\u0103.
\n\u2800
\nAna sim\u021bi un fior rece.
\n\u2800
\n\u2014 M\u0103 a\u0219tepta\u021bi?
\n\u2800
\n\u2014 Da. Mama dumneavoastr\u0103 m-a rugat s\u0103 v\u0103 ajut c\u00e2nd ve\u021bi fi preg\u0103tit\u0103 s\u0103 afla\u021bi adev\u0103rul. \u0218i mai este cineva care a\u0219teapt\u0103 de foarte mult timp s\u0103 v\u0103 cunoasc\u0103.
\n\u2800<\/p>\n
\u2800
\nDou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, Ana ajunse la Bucure\u0219ti. Cabinetul avocatului se afla \u00eentr-o cl\u0103dire veche, aproape de centrul ora\u0219ului. C\u00e2nd intr\u0103, o secretar\u0103 o conduse \u00eentr-un birou luminos, unde un b\u0103rbat de aproximativ \u0219aizeci de ani o a\u0219tepta \u00een picioare.
\n\u2800
\nAvocatul Dumitrescu \u00eei \u00eentinse m\u00e2na \u0219i o invit\u0103 s\u0103 ia loc. Pe birou se aflau mai multe dosare \u0219i o fotografie veche, \u00een care mama ei ap\u0103rea al\u0103turi de un t\u00e2n\u0103r necunoscut.
\n\u2800
\n\u2014 Acesta este Alexandru Marinescu, spuse avocatul, observ\u00e2ndu-i privirea. Tat\u0103l dumneavoastr\u0103 biologic.
\n\u2800
\nAna lu\u0103 fotografia \u0219i o privi \u00eendelung. B\u0103rbatul avea ochii c\u0103prui, p\u0103rul \u00eenchis la culoare \u0219i un z\u00e2mbet timid. \u00ce\u0219i d\u0103du seama c\u0103 sem\u0103na cu el mai mult dec\u00e2t ar fi crezut posibil.
\n\u2800
\n\u2014 Unde este acum? \u00eentreb\u0103 ea.
\n\u2800
\nAvocatul ezit\u0103 o clip\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 Este \u00een Bucure\u0219ti. \u0218tie c\u0103 a\u021bi venit \u0219i ar dori s\u0103 v\u0103 cunoasc\u0103, dac\u0103 sunte\u021bi de acord.
\n\u2800
\nAna sim\u021bi cum i se str\u00e2nge stomacul. \u00ce\u0219i imaginase de multe ori cum ar fi fost dac\u0103 Ion ar fi tr\u0103it, dar niciodat\u0103 nu se g\u00e2ndise c\u0103 \u00eentr-o zi ar putea \u00eent\u00e2lni un alt b\u0103rbat care s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 este tat\u0103l ei.
\n\u2800
\n\u2014 Vreau s\u0103-l v\u0103d, r\u0103spunse \u00een cele din urm\u0103.
\n\u2800
\nAvocatul ie\u0219i din birou \u0219i reveni dup\u0103 c\u00e2teva minute, \u00eenso\u021bit de un b\u0103rbat \u00eenalt, cu p\u0103rul complet alb. Avea o expresie emo\u021bionat\u0103 \u0219i \u021binea \u00een m\u00e2ini un buchet mic de flori albe.
\n\u2800
\nC\u00e2nd o v\u0103zu pe Ana, se opri \u00een prag. Ochii i se umplur\u0103 imediat de lacrimi.
\n\u2800
\n\u2014 Ana? \u00eentreb\u0103 el cu voce tremur\u00e2nd\u0103.
\n\u2800
\nT\u00e2n\u0103ra se ridic\u0103 \u00eencet. Nu \u0219tia ce s\u0103 spun\u0103, cum s\u0103 reac\u021bioneze sau dac\u0103 ar trebui s\u0103-l \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze. \u00cen fa\u021ba ei se afla un str\u0103in care, cu toate acestea, avea aceea\u0219i privire pe care o vedea \u00een oglind\u0103 \u00een fiecare diminea\u021b\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 Da, eu sunt.
\n\u2800
\nAlexandru \u00ee\u0219i duse m\u00e2na la gur\u0103 \u0219i \u00eencepu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103.
\n\u2800
\n\u2014 Doamne… Semeni at\u00e2t de mult cu mama ta c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r\u0103!
\n\u2800
\nAna sim\u021bi c\u0103 i se umplu ochii de lacrimi. B\u0103rbatul f\u0103cu un pas spre ea, apoi se opri, de parc\u0103 \u00eei era team\u0103 s\u0103 nu o sperie.
\n\u2800
\n\u2014 Pot s\u0103 te \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez? \u00eentreb\u0103 el \u00eencet.
\n\u2800
\nAna ezit\u0103 c\u00e2teva secunde, apoi \u00eencuviin\u021b\u0103. Alexandru o cuprinse cu bra\u021bele \u0219i \u00eencepu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 \u00een hohote. Pentru el, era prima dat\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0219i \u021binea fiica \u00een bra\u021be. Pentru Ana, era \u00eent\u00e2lnirea cu un om despre care nici m\u0103car nu \u0219tiuse c\u0103 exist\u0103.
\n\u2800
\nAu stat de vorb\u0103 ore \u00eentregi. Alexandru i-a povestit cum familia lui \u00eel trimisese \u00een str\u0103in\u0103tate, spun\u00e2ndu-i c\u0103 Elena nu mai voia s\u0103-l vad\u0103. \u00cei ar\u0103taser\u0103 chiar \u0219i o scrisoare falsificat\u0103, \u00een care mama Anei p\u0103rea s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 se c\u0103s\u0103torise cu altcineva \u0219i c\u0103 nu mai dorea niciun contact.
\n\u2800
\nAni mai t\u00e2rziu, Alexandru aflase c\u0103 fusese min\u021bit. \u00cencercase s\u0103 o g\u0103seasc\u0103 pe Elena, dar aceasta \u00ee\u0219i schimbase numele dup\u0103 c\u0103s\u0103torie \u0219i se mutase de mai multe ori. Abia recent, cu ajutorul unui avocat, reu\u0219ise s\u0103 afle unde locuia.
\n\u2800
\n\u2014 C\u00e2nd am aflat c\u0103 am o fiic\u0103, am sim\u021bit c\u0103 lumea se opre\u0219te, \u00eei spuse el. M-am g\u00e2ndit la toate zilele pe care le-am pierdut. La primele tale cuvinte, la primul pas, la prima zi de \u0219coal\u0103. La toate lucrurile pe care un tat\u0103 ar trebui s\u0103 le tr\u0103iasc\u0103 al\u0103turi de copilul lui.
\n\u2800
\nAna \u00eel asculta cu lacrimile curg\u00e2ndu-i pe obraji. \u00cei era greu s\u0103 accepte c\u0103 at\u00e2\u021bia ani fuseser\u0103 pierdu\u021bi din cauza minciunilor altora. Dar \u00een\u021belegea \u0219i c\u0103 omul din fa\u021ba ei nu putea schimba trecutul.
\n\u2800
\n\u2014 Eu am avut un tat\u0103, spuse ea \u00eencet. Ion m-a crescut \u0219i m-a iubit. Nu vreau s\u0103 sim\u021bi\u021bi c\u0103 trebuie s\u0103-i lua\u021bi locul.
\n\u2800
\nAlexandru \u00eencuviin\u021b\u0103 imediat.
\n\u2800
\n\u2014 Niciodat\u0103, Ana. \u00cei voi fi recunosc\u0103tor toat\u0103 via\u021ba pentru c\u0103 a avut grij\u0103 de tine. Nu vreau s\u0103 \u00eenlocuiesc pe nimeni. Vreau doar s\u0103 am \u0219ansa s\u0103 te cunosc.
\n\u2800
\nPentru prima dat\u0103 de la moartea mamei, Ana sim\u021bi c\u0103 \u00een sufletul ei ap\u0103rea o urm\u0103 de lini\u0219te.
\n\u2800<\/p>\n
\u2800
\n\u00cen lunile urm\u0103toare, Ana \u0219i Alexandru au \u00eenceput s\u0103 se cunoasc\u0103 \u00eencet. Se \u00eent\u00e2lneau la cafea, mergeau la plimbare \u0219i vorbeau despre lucruri simple. El \u00eei povestea despre copil\u0103ria lui, iar ea \u00eei ar\u0103ta fotografii din anii de \u0219coal\u0103 \u0219i din vacan\u021bele petrecute cu mama \u0219i cu Ion.
\n\u2800
\n\u00centre timp, avocatul a clarificat situa\u021bia documentelor legate de casa p\u0103rinteasc\u0103. S-a dovedit c\u0103 terenul fusese cump\u0103rat cu bani proveni\u021bi de la Alexandru, \u00eens\u0103 drepturile de proprietate trebuiau stabilite pe baza actelor existente \u0219i a succesiunii. Ana \u0219i Mihai au decis s\u0103 nu v\u00e2nd\u0103 locuin\u021ba p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd toate aspectele juridice nu erau l\u0103murite.
\n\u2800
\nMihai a \u00eenceput s\u0103-\u0219i rezolve singur problemele financiare. A v\u00e2ndut ma\u0219ina scump\u0103 pe care o cump\u0103rase \u00een urm\u0103 cu un an \u0219i a f\u0103cut un plan de rambursare a datoriilor. Rela\u021bia dintre el \u0219i Ana a r\u0103mas tensionat\u0103 o vreme, dar treptat au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 din nou.
\n\u2800
\n\u00centr-o duminic\u0103, Mihai a venit la casa p\u0103rinteasc\u0103 \u0219i a g\u0103sit-o pe Ana \u00een gr\u0103din\u0103, l\u00e2ng\u0103 trandafirii pe care mama \u00eei \u00eengrijise ani \u00eentregi. S-a apropiat \u00eencet \u0219i i-a \u00eentins un buchet de flori.
\n\u2800
\n\u2014 Pentru mama, spuse el.
\n\u2800
\nAna lu\u0103 florile \u0219i \u00eel privi. Mihai avea ochii umezi.
\n\u2800
\n\u2014 \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 te-am min\u021bit, Ana. Am fost egoist \u0219i m-am g\u00e2ndit doar la problemele mele. Mama merita mai mult de la mine. \u0218i tu la fel.
\n\u2800
\nAna nu \u00eei r\u0103spunse imediat. Se uit\u0103 la trandafiri, apoi la fratele ei.
\n\u2800
\n\u2014 Nu putem schimba ce s-a \u00eent\u00e2mplat, Mihai. Dar putem decide ce facem de acum \u00eenainte.
\n\u2800
\nEl \u00eencuviin\u021b\u0103 \u0219i o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103. Pentru prima dat\u0103 dup\u0103 multe luni, Ana sim\u021bi c\u0103 familia lor, de\u0219i schimbat\u0103 pentru totdeauna, nu era complet pierdut\u0103.
\n\u2800<\/p>\n
\u2800
\nLa un an de la moartea mamei, Ana se \u00eentoarse singur\u0103 \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103. Era o dup\u0103-amiaz\u0103 lini\u0219tit\u0103 de toamn\u0103, iar frunzele galbene acopereau aleea din curte. Intr\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103rie \u0219i a\u0219ez\u0103 pe mas\u0103 o can\u0103 cu ceai, exact a\u0219a cum f\u0103cea mama \u00een fiecare sear\u0103.
\n\u2800
\nPe perete, l\u00e2ng\u0103 fotografia lui Ion, pusese acum \u0219i o fotografie cu Alexandru. Nu pentru c\u0103 unul ar fi fost mai important dec\u00e2t cel\u0103lalt, ci pentru c\u0103 am\u00e2ndoi f\u0103ceau parte din povestea ei. Unul \u00eei d\u0103duse via\u021b\u0103, iar cel\u0103lalt o crescuse \u0219i o iubise f\u0103r\u0103 condi\u021bii.
\n\u2800
\nAna deschise sertarul mesei \u0219i scoase bile\u021belul g\u0103sit \u00een buzunarul halatului. H\u00e2rtia era deja pu\u021bin \u00eeng\u0103lbenit\u0103, iar marginile se \u00eendoiser\u0103 de la at\u00e2tea ori \u00een care o citise. \u00cel desf\u0103cu \u0219i reciti cuvintele mamei.
\n\u2800
\n\u201eFeti\u021ba mea drag\u0103, dac\u0103 cite\u0219ti aceste r\u00e2nduri, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 eu nu mai sunt…\u201d
\n\u2800
\nLacrimile \u00eei umplur\u0103 ochii, dar de data aceasta nu mai sim\u021bea aceea\u0219i disperare. \u00cen\u021belegea c\u0103 mama ei fusese un om cu temeri, gre\u0219eli \u0219i secrete, nu doar femeia puternic\u0103 pe care o cunoscuse toat\u0103 via\u021ba. Poate c\u0103 ar fi trebuit s\u0103-i spun\u0103 adev\u0103rul mai devreme, dar Ana \u0219tia c\u0103 o iubise din tot sufletul.
\n\u2800
\nSe ridic\u0103 \u0219i se apropie de fereastr\u0103. \u00cen gr\u0103din\u0103, trandafirii \u00eenc\u0103 aveau c\u00e2teva flori, de\u0219i frigul \u00eencepea s\u0103 se simt\u0103. \u00ce\u0219i aminti cum mama \u00eei spunea c\u0103 unele flori rezist\u0103 chiar \u0219i atunci c\u00e2nd vremea se schimb\u0103.
\n\u2800
\nTelefonul vibr\u0103 pe mas\u0103. Era un mesaj de la Alexandru.
\n\u2800
\n\u201eBun\u0103 diminea\u021ba, Ana. M-am g\u00e2ndit la tine. Dac\u0103 ai timp duminic\u0103, mi-ar pl\u0103cea s\u0103 bem o cafea \u00eempreun\u0103.\u201d
\n\u2800
\nAna z\u00e2mbi \u0219i \u00eei r\u0103spunse c\u0103 va veni. Apoi primi un mesaj de la Mihai, care o \u00eentreba dac\u0103 poate trece s\u0103 o ajute cu gr\u0103dina. Pentru prima dat\u0103 dup\u0103 mult timp, sim\u021bi c\u0103 nu mai era singur\u0103.
\n\u2800
\nSe \u00eentoarse spre fotografia mamei \u0219i \u0219opti:
\n\u2800
\n\u2014 Ai v\u0103zut, mam\u0103? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, am aflat adev\u0103rul. Mi-a fost greu \u0219i \u00eenc\u0103 m\u0103 doare c\u0103 nu e\u0219ti aici s\u0103 vorbim despre toate astea. Dar \u00eencerc s\u0103 merg mai departe, a\u0219a cum mi-ai fi dorit.
\n\u2800
\nA\u0219ez\u0103 bile\u021belul \u00eentr-o cutie mic\u0103 de lemn, al\u0103turi de fotografiile familiei. Nu voia s\u0103-l piard\u0103 niciodat\u0103. Era ultimul mesaj primit de la mama ei \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, \u00eenceputul unei pove\u0219ti pe care nu \u0219i-ar fi imaginat-o vreodat\u0103.
\n\u2800
\n\u00cen ziua \u00een care am ridicat lucrurile mamei de la spital, am crezut c\u0103 primesc doar c\u00e2teva haine \u0219i amintiri. Dar \u00een buzunarul halatului ei se afla un adev\u0103r care \u00eemi fusese ascuns \u00eentreaga via\u021b\u0103.
\n\u2800
\nMama nu mai putea s\u0103-mi r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 m\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze sau s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 totul va fi bine. Dar, prin acel ultim bile\u021bel, mi-a oferit ceva ce nici moartea nu a putut lua de la mine: \u0219ansa de a-mi cunoa\u0219te trecutul \u0219i de a-mi construi viitorul f\u0103r\u0103 minciuni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pe buc\u0103\u021bica de h\u00e2rtie, cu litere mici \u0219i tremurate, mama ei scrisese doar c\u00e2teva r\u00e2nduri. Ana le citi o dat\u0103, apoi \u00eenc\u0103 o dat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege cum era posibil ceea ce vedea. Sim\u021bi c\u0103 picioarele nu o mai \u021bin \u0219i se l\u0103s\u0103 \u00eencet pe scaunul din buc\u0103t\u0103rie, str\u00e2ng\u00e2nd bile\u021belul \u00eentre degete. \u2800 \u201eAna, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":29248,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-29911","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-diverse"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29911","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=29911"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29911\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29912,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29911\/revisions\/29912"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/29248"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=29911"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=29911"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=29911"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}