\u2014 Mi-a spus c\u0103 v-a l\u0103sat ceva\u2026 \u2014 a rostit t\u00e2n\u0103rul, sco\u021b\u00e2nd din rucsac o cutie mic\u0103, din lemn, legat\u0103 cu o panglic\u0103 veche.
Ana a luat-o tremur\u00e2nd. De ani buni nu mai primise nicio veste despre Olga. A desf\u0103cut panglica cu grij\u0103, ca \u0219i cum ar fi dezlegat o amintire. \u00cen\u0103untru era o fotografie \u00eeng\u0103lbenit\u0103 \u0219i o scrisoare.<\/p>\n
A recunoscut chipul tinerei din fotografie \u2014 z\u00e2mbea \u021bin\u00e2nd un bebelu\u0219 \u00een bra\u021be. L\u00e2ng\u0103 ea, o femeie mai \u00een v\u00e2rst\u0103, cu ochii bl\u00e2nzi \u0219i un z\u00e2mbet cald. Era chiar ea.<\/p>\n
A \u00eenceput s\u0103 citeasc\u0103:
\u201eDrag\u0103 mam\u0103 Ana, dac\u0103 cite\u0219ti aceste r\u00e2nduri, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 eu nu mai sunt. \u021ai-am l\u0103sat tot ce aveam mai de pre\u021b: pe fiul meu, Mircea. \u021aine minte c\u0103 f\u0103r\u0103 tine n-a\u0219 fi avut niciodat\u0103 curajul s\u0103 tr\u0103iesc. Mi-ai ar\u0103tat c\u0103 bun\u0103tatea exist\u0103 \u0219i c\u0103 via\u021ba poate \u00eencepe din nou, chiar \u0219i dup\u0103 ce ai pierdut totul.\u201d<\/p>\n
Ana \u0219i-a dus palma la gur\u0103, sim\u021bind un nod \u00een g\u00e2t. Lacrimile i-au curs f\u0103r\u0103 s\u0103 le poat\u0103 opri. A sim\u021bit c\u0103 inima \u00eei b\u0103tea mai tare ca niciodat\u0103.
\u2014 Mircea, dragul meu\u2026 tu e\u0219ti copilul pe care l-am \u021binut \u00een bra\u021be c\u00e2ndva.<\/p>\n
B\u0103iatul a z\u00e2mbit st\u00e2njenit, dar ochii lui spuneau totul.
\u2014 Mama mi-a povestit despre dumneavoastr\u0103. Despre cum i-a\u021bi dat o \u0219ans\u0103 c\u00e2nd to\u021bi ceilal\u021bi i-au \u00eentors spatele. Mi-a spus c\u0103 satul \u0103sta e locul unde s-a sim\u021bit pentru prima dat\u0103 acas\u0103.<\/p>\n
Ana s-a a\u0219ezat pe banca din fa\u021ba casei, privind \u00een dep\u0103rtare. Soarele apunea peste c\u00e2mpul de floarea-soarelui, exact ca atunci, cu mul\u021bi ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd Olga venise pl\u00e2ng\u00e2nd la poarta ei.
\u2014 Via\u021ba are felul ei de a ne aduce \u00eenapoi ceea ce am d\u0103ruit, a murmurat ea.<\/p>\n
Mircea s-a a\u0219ezat l\u00e2ng\u0103 ea. Din buzunar a scos o cruciuli\u021b\u0103 de argint.
\u2014 Mi-a spus s\u0103 v-o dau. A\u021bi purtat-o ani de zile, apoi i-a\u021bi l\u0103sat-o ei. Spunea c\u0103 \u00eei aduce noroc.<\/p>\n
Ana a str\u00e2ns cruciuli\u021ba \u00een palm\u0103 \u0219i a sim\u021bit cum lacrimile i se rostogolesc iar pe obraji.
\u2014 Nu \u0219tiam c\u0103 o s-o mai v\u0103d vreodat\u0103.<\/p>\n
Timpul p\u0103rea c\u0103 s-a oprit. \u00cen lini\u0219tea aceea cald\u0103, doar v\u00e2ntul leg\u0103na frunzele din prun.
\u2014 \u0218tii, Mircea, eu n-am avut copii. Dar Dumnezeu mi-a dat mereu suflete pe care s\u0103 le ocrotesc. Pe mama ta, pe tine acum\u2026 Poate c\u0103 \u0103sta a fost rostul meu pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
T\u00e2n\u0103rul s-a uitat la ea cu recuno\u0219tin\u021b\u0103.
\u2014 Nu mai am pe nimeni, bunico. Dac\u0103 vre\u021bi, pot r\u0103m\u00e2ne aici, s\u0103 v\u0103 ajut.<\/p>\n
Ana i-a atins u\u0219or m\u00e2na.
\u2014 Nici nu trebuie s\u0103-mi ceri voie, dragul meu. Casa asta e \u0219i a ta.<\/p>\n
\u00cen zilele care au urmat, Mircea a reparat gardul, a vopsit poarta \u0219i a cur\u0103\u021bat curtea. C\u00e2inele Atei a \u00eenceput s\u0103-l urmeze peste tot, iar vecinii au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 s\u0103-l cunoasc\u0103.<\/p>\n
Satul, care p\u0103rea adormit de ani de zile, prinsese din nou via\u021b\u0103. Ana sim\u021bea c\u0103 tr\u0103ie\u0219te o minune. \u00cen fiecare sear\u0103, aprindea lampa \u0219i privea fotografia veche, z\u00e2mbind.<\/p>\n
\u00centr-o sear\u0103, Mircea s-a apropiat \u0219i a spus:
\u2014 Bunico, am primit o ofert\u0103 de munc\u0103 \u00een ora\u0219. Dar nu vreau s\u0103 plec. Aici e lini\u0219te, e acas\u0103.<\/p>\n
Ana l-a privit cu bl\u00e2nde\u021be.
\u2014 Pleac\u0103, Mircea. Eu am fost t\u00e2n\u0103r\u0103 odat\u0103 \u0219i \u0219tiu ce \u00eenseamn\u0103 dorul de a face ceva al t\u0103u. Satul o s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu aici, la fel \u0219i eu, c\u00e2t m-o \u021bine Dumnezeu.<\/p>\n
El a t\u0103cut o clip\u0103, apoi a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o str\u00e2ns.
\u2014 Promit c\u0103 m\u0103 \u00eentorc.<\/p>\n
\u0218i s-a \u021binut de cuv\u00e2nt. La scurt timp, s-a \u00eentors, nu singur, ci cu o t\u00e2n\u0103r\u0103 l\u00e2ng\u0103 el, cu ochii senini \u0219i z\u00e2mbetul cald.
\u2014 Bunico, vreau s\u0103 o cuno\u0219ti pe Irina.<\/p>\n
Ana s-a ridicat cu greu, dar cu o lumin\u0103 \u00een priviri.
\u2014 Bine a\u021bi venit acas\u0103, copiii mei.<\/p>\n
Iar \u00een acea clip\u0103, pentru prima dat\u0103 dup\u0103 mul\u021bi ani, a sim\u021bit c\u0103 via\u021ba i-a dat totul \u00eenapoi \u2014 \u0219i poate chiar mai mult.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u2014 Mi-a spus c\u0103 v-a l\u0103sat ceva\u2026 \u2014 a rostit t\u00e2n\u0103rul, sco\u021b\u00e2nd din rucsac o cutie mic\u0103, din lemn, legat\u0103 cu o panglic\u0103 veche.Ana a luat-o tremur\u00e2nd. De ani buni nu mai primise nicio veste despre Olga. A desf\u0103cut panglica cu grij\u0103, ca \u0219i cum ar fi dezlegat o amintire. \u00cen\u0103untru era o fotografie \u00eeng\u0103lbenit\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9745,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-9744","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-povesti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9744","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9744"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9744\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9746,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9744\/revisions\/9746"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9745"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bumzi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}