Soacra bogată râde de mama mirelui

Maria și-a ridicat privirea, iar emoția din ochii ei a străpuns mulțimea. În sala decorată cu lumini și aranjamente scumpe, vocea ei simplă a spart tăcerea.

— Nu am terminat școala, a spus ea, dar am învățat altceva. Am învățat ce înseamnă să muncești din greu, să te trezești la patru dimineața ca să-ți trimiți copilul curat și hrănit la școală. Am învățat cum e să-ți ștergi lacrimile singură, ca să nu le vadă copilul tău și să nu creadă că viața e nedreaptă.

Unii dintre invitați au înclinat capul, rușinați. Alții își mușcau buzele, dându-și seama că râsetele lor nu mai aveau loc în fața acelei demnități.

Maria a continuat:

— Poate nu am diplome, dar am crescut un bărbat adevărat. Un bărbat care respectă, care iubește și care știe ce înseamnă cinstea. Și astăzi, îl dau pe mâna unei fete minunate, cu credința că împreună vor clădi o casă plină de lumină.

În acel moment, mirele s-a ridicat în picioare, cu ochii umezi. Îi știa toate sacrificiile. Îi știa serile în care ea venea obosită, dar tot îi punea mâncare caldă pe masă. Îi știa pantofii uzați, pe care îi purta ani întregi doar ca să-i cumpere lui manuale și caiete noi.

Invitații, obișnuiți cu fastul și aparențele, au simțit pentru prima dată că banii nu pot cumpăra noblețea unei mame.

— Vă mulțumesc că l-ați primit pe fiul meu în familia voastră, a încheiat Maria, dar să știți că el va purta mereu în suflet lecțiile de acasă: să muncească cinstit, să nu uite de unde a plecat și să-și respecte soția, oricât de grea ar fi viața.

Aplauzele au izbucnit. La început timide, apoi puternice, umplând sala. Mireasa s-a apropiat și a îmbrățișat-o strâns pe Maria, șoptindu-i:

— Știu cât ai făcut pentru el. Promit să-l iubesc și să-l respect, așa cum m-ai învățat și pe mine astăzi.

Socrii, cei care râseseră de ea, își ascundeau privirea. Pentru prima dată, se simțeau mici. Luxul lor pălea în fața adevăratei bogății: dragostea unei mame.

Când muzica s-a pornit din nou, atmosfera se schimbase. Nu mai era doar o nuntă fastuoasă, ci o lecție de viață. O lecție despre demnitate, sacrificiu și iubire adevărată.

Maria s-a retras de pe scenă, iar în sufletul tuturor a rămas ecoul cuvintelor ei.

Și astfel, femeia simplă, privită cu dispreț, a devenit cea mai respectată persoană din acea seară.

Adevărata noblețe nu stă în haine scumpe sau în diplome, ci în inimă. Iar inima Mariei era mai bogată decât toate averile adunate la un loc.