Bogătașul a luat o femeie de serviciu „de decor” la negocieri

La masă s-a lăsat o liniște grea, ca înaintea furtunii.

Avocatul a clipit scurt. Partenerul s-a aplecat ușor în față. Stelian a încremenit, cu mâna pe pahar.

— Cum adică? a întrebat partenerul încet.

Olga și-a dres vocea.

— În forma asta, termenul poate fi interpretat cum vrea fiecare parte. Dacă apar întârzieri, se poate ajunge ușor la procese. Iar penalizările sunt formulate… vag.

Avocatul a încercat să zâmbească.

— Doamnă, nu cred că e cazul să intrăm în detalii tehnice.

— Ba exact asta e problema, a răspuns ea calm. Detaliile lipsesc.

Stelian a izbucnit:

— Olga, te rog…

Dar era prea târziu.

Partenerul a luat contractul și a început să-l recitească atent, rând cu rând. Cu fiecare pagină, sprâncenele i se strângeau tot mai tare.

— Interesant, a spus el în cele din urmă. Foarte interesant. Sunt mai multe formulări ambigue aici.

Avocatul a închis mapa, brusc.

— Sunt standard.

— Standard pentru cine? a întrebat Olga. Pentru cel care pierde?

Nimeni nu i-a răspuns.

Partenerul s-a lăsat pe spate și l-a privit pe Stelian lung.

— Domnule, eu negociez de douăzeci de ani. Am văzut multe. Dar nu-mi place să fiu dus de nas.

Stelian era palid.

— E o neînțelegere…

— Nu, e un risc, a tăiat partenerul. Un risc pe care nu mi-l asum.

A împins contractul spre centru.

— Negocierile se suspendă.

S-a ridicat și a plecat fără să mai spună nimic.

Avocatul l-a urmat, vizibil iritat.

Stelian a rămas pe scaun, cu umerii lăsați. Pentru prima dată, nu mai arăta ca un om sigur pe el. Arăta ca cineva care tocmai și-a văzut prăbușindu-se tot ce construise.

— Ai idee ce-ai făcut? a șoptit el, printre dinți.

Olga s-a ridicat încet.

— Am pus o întrebare.

— Mi-ai distrus afacerea!

Ea l-a privit drept în ochi.

— Afacerea ta era construită pe capcane. Cineva trebuia să le vadă.

A plecat din restaurant cu pași siguri, deși picioarele îi dureau.

Două săptămâni mai târziu, Olga a primit un telefon.

Era de la partenerul de la negocieri.

— Am verificat contractul cu alți juriști. Aveați dreptate. Toată structura era riscantă. Caut pe cineva care știe să citească, nu doar să semneze. V-ați gândi să lucrați cu noi? Consultant. Salariu bun. Legal.

Olga a închis telefonul și a zâmbit pentru prima dată după mult timp.

În aceeași lună, și-a plătit rata. A dus-o pe mama ei la un control bun, la o clinică privată. Și-a cumpărat pantofi comozi, noi.

Stelian?

A pierdut contractul. A pierdut încrederea investitorilor. Și, în cele din urmă, firma.

Pentru că uneori, nu zgomotul distruge carierele.

Ci o întrebare simplă, pusă de omul pe care l-ai crezut invizibil.