DOMNULE, AȚI PUTEA FI IUBITUL MEU PENTRU CÂTEVA MINUTE?
Sofia a dat din cap, dar genunchii îi tremurau. A simțit cum brațul lui Darius se desprinde încet, cu grijă, ca și cum n-ar fi vrut să o lase brusc singură.
— Mulțumesc, a spus ea, cu voce mică. Nu trebuia să…
— Ba da, a răspuns el simplu. Trebuia.
Cuvintele au surprins-o. L-a privit pentru prima dată cu adevărat. Avea riduri fine la colțul ochilor, semn că zâmbea des, și mâini muncite, nu de birou. Un om obișnuit. Un om bun.
— Dacă vrei, pot să mai stau puțin, a adăugat. Până te liniștești.
Piața își reluase ritmul. O femeie a cerut o cutie de trufe. Un copil trăgea de mâneca mamei. Viața mergea mai departe, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
— Poți… a spus Sofia. Doar puțin.
Darius s-a așezat lângă tarabă. A ajutat-o să încaseze, să împacheteze, să zâmbească din nou. Nu punea întrebări. Era acolo.
După ce s-a mai golit piața, Sofia a respirat adânc.
— A fost greu, a recunoscut. M-a urmărit luni întregi. Credea că fără el nu sunt nimic.
— Și? a întrebat Darius.
— Și încă mai învăț că nu e adevărat.
Darius a zâmbit. Un zâmbet cald.
— Dacă vrei, te invit la o cafea după ce închizi. Fără roluri. Fără teatru.
Sofia a ezitat o clipă. Apoi a spus da.
Au stat la o cafenea mică, la colț de piață. Au vorbit despre bunici, despre alegeri grele, despre cum e să-ți câștigi banii cinstiți, leu cu leu. Darius lucra în construcții, își ridicase singur casa. Știa ce înseamnă să pornești de jos.
Când s-au despărțit, nu au promis nimic.
Dar a doua zi, Darius a revenit. Și a treia. Și a patra.
Nu cu vorbe mari, ci cu fapte. Cu respect. Cu răbdare.
Într-o dimineață, Călin a mai apărut o dată. A privit de la distanță. A văzut-o pe Sofia râzând, sigură, cu spatele drept.
N-a mai spus nimic. A plecat.
Sofia l-a urmărit cu privirea și a știut: nu mai avea putere asupra ei.
În piață, inima bătea din nou normal. Iar Sofia, cu mâinile pătate de ciocolată și cu sufletul întreg, înțelesese ceva simplu și puternic: uneori, un străin te ajută să-ți amintești cine ești.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.