Ciobănescul german nu se dezlipea de pacientul din salon
Sergentul s-a întors câteva ore mai târziu — având în mână rezultatul analizelor amprentelor digitale. Numele: Victor Selin. Vârsta: 39 de ani. Cetățenie — necunoscută, folosea acte false în cinci țări.
Figura lui apărea într-o bază de date specială: era considerat un infractor extrem de periculos. Amprentele lui fuseseră găsite la scenele unor jafuri de bănci, magazine de bijuterii și chiar depozite de armament. Dar nimeni nu reușise să-l prindă. Până acum.
Ultima infracțiune avusese loc cu doar o zi înainte — un atac îndrăzneț asupra unui transport blindat, care fusese aruncat în aer. Unul dintre atacatori, spuneau martorii, fusese grav rănit și reușise să scape. Se pare că era chiar el.
— Se pare că, în sfârșit, te-am prins, — a spus sergentul în șoaptă, privind în ochii lui Victor.
Victor nu a răspuns. Își ținea capul în mâini, incapabil să-și amintească măcar chipul propriu. Dar Bob nu-și muta ochii de la el. Știa. Simțea.
— Deci de asta nu voiai să ieși din salon… — i-a spus sergentul câinelui. — Bravo, băiete. Ai fost minunat.
Bob s-a ridicat. Și, în momentul în care sergentul i-a pus cătușele lui Victor, câinele a ieșit liniștit din salon. Misiunea lui se încheiase. 😊
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.