Într-o seară, în timp ce se întorcea acasă, a zărit o bătrânică cocoșată, așezată pe o bancă în parc.

Marina se căsătorise cu convingerea că mariajul lor era fericit și că ea și Ion vor trăi împreună până la adânci bătrâneți. Și, într-adevăr, primii trei ani au fost de neuitat. Ion avea grijă de ea, încerca să fie soțul perfect, grijuliu și atent. Însă, în timp, totul s-a schimbat. A fost promovat la locul de muncă, a început să petreacă tot mai mult timp departe de casă și aproape că nu se mai interesa deloc de viața soției sale.
La urechile Marinei au ajuns zvonuri că Ion o înșală. Nu voia să creadă asta. Dar într-o zi a văzut totul cu ochii ei. Se întorsese de la părinți fără să anunțe, deși trebuia să rămână peste noapte la ei. Când a intrat în apartament, l-a găsit pe Ion în brațele unei femei necunoscute. Cei doi se îmbrățișau atât de pasional, încât nici măcar nu au observat-o pe Marina. Ea nu a vrut să-i deranjeze. Abia stăpânindu-și lacrimile, a ieșit în tăcere din casă. A stat mult timp pe banca de lângă bloc. În cele din urmă, după ce s-a mai liniștit, a chemat un taxi și s-a dus la părinți, așa cum planificase inițial.
A doua zi dimineață s-a întors acasă, și-a strâns toate lucrurile și l-a părăsit pe soțul infidel. După două luni, au divorțat. Singura persoană de care îi părea rău era mama lui Ion. O femeie bună, liniștită, dar pe care fiul ei nu o aprecia deloc. Se purta cu ea ca și cum ar fi fost o menajeră.
Timp de trei ani, Marina nu a avut nicio relație. Dar într-o zi a întâlnit un bărbat demn de ea. Ștefan era complet diferit față de fostul ei soț. După șase luni, au sărbătorit nunta. Iar după un an, își țineau în brațe băiețelul. După alți trei ani, la finalul concediului de maternitate, Marina s-a întors la serviciu, iar copilul a mers la grădiniță.
Într-o seară, în timp ce se întorcea acasă, a zărit o bătrânică cocoșată care stătea pe o bancă în parc. Femeia i s-a părut cunoscută. Când s-a apropiat, a văzut că era fosta ei soacră.
Nina Vitalievna i-a povestit cât de greu îi fusese în toți acești ani:
– Marina, de când l-ai părăsit pe Ion, viața lui a luat-o la vale. A început să bea, aducea tot felul de femei acasă. Am încercat să-l fac să-și revină, dar mi-a spus să nu mă bag în treburile lui. Trăiam ca pe o bombă cu ceas. Iar acum o săptămână m-a dat afară din apartament. Acum n-am unde să stau. Nu înțeleg, cu ce am greșit să merit asta?
Soacra nu și-a mai putut stăpâni lacrimile, iar fosta noră i-a spus:
– Vino cu mine.
Marina i-a povestit totul lui Ștefan, iar el nu a avut nimic împotrivă ca bătrâna să locuiască cu ei. Nina Vitalievna nu-și putea crede norocul.
Cei doi soți nu au regretat niciodată decizia luată. Au ajutat o femeie în vârstă aflată într-o situație fără ieșire, iar ea a devenit o adevărată bunică pentru fiul lor. În plus, avea grijă de gospodărie: după muncă, Marina și Ștefan erau întâmpinați mereu cu o cină caldă și o casă plină de căldură și liniște.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.