Zeci de ani la rând, dușul zilnic a fost considerat un semn clar de igienă bună
Zeci de ani la rând, dușul zilnic a fost considerat un semn clar de igienă bună. Mulți dintre noi am crescut cu ideea că, dacă nu te speli în fiecare zi, nu ești curat și nici sănătos. Însă după vârsta de 65 de ani, acest obicei atât de bine împământenit s-ar putea să nu mai fie atât de benefic pe cât credeam. Ba chiar, pentru mulți vârstnici, dușul zilnic poate face, pe nesimțite, mai mult rău decât bine.
Pielea la bătrânețe nu mai e la fel
Odată cu înaintarea în vârstă, pielea se schimbă în mod natural. După 60 de ani, devine mai subțire, mai uscată și mult mai fragilă. Glandele care produc uleiurile naturale ale pielii lucrează mai puțin, iar „scutul” care ține bacteriile afară și păstrează hidratarea se slăbește treptat. Dușurile zilnice – mai ales cu apă fierbinte și săpunuri obișnuite – îndepărtează și puținul ulei natural care a mai rămas.
Așa apar pielea uscată, mâncărimile, iritațiile și chiar mici crăpături care pot trece ușor neobservate. Aceste fisuri fine pot deveni porți de intrare pentru infecții, iar organismul unei persoane în vârstă le combate mult mai greu.
Spălatul excesiv strică bacteriile bune
Pe pielea noastră trăiesc miliarde de bacterii bune, care ne apără de microbi periculoși. Dușul zilnic, mai ales cu săpunuri antibacteriene sau foarte parfumate, dereglează acest echilibru. Când bacteriile bune sunt „spălate” prea des, pielea devine mai vulnerabilă la iritații, ciuperci și inflamații.
Medicii au început să recunoască faptul că a fi „prea curat” poate slăbi, de fapt, apărarea naturală a pielii – mai ales la persoanele în vârstă.
Risc mai mare de amețeli și căzături
Dușul nu ține doar de igienă, ci este și un efort fizic. Pentru un vârstnic, intrarea și ieșirea dintr-o cabină alunecoasă, statul în picioare mai mult timp și apa fierbinte pot duce la amețeli, oboseală și căzături.
Căzăturile sunt una dintre cele mai frecvente cauze de accidentare la vârsta a treia. Dușul zilnic crește acest risc fără să fie neapărat necesar, mai ales la cei cu probleme de echilibru, reumatism, tensiune mică sau forță musculară scăzută.
Curat nu înseamnă neapărat duș zilnic
Un adevăr important: poți fi curat și fără să faci duș în fiecare zi.
Majoritatea dermatologilor și medicilor care lucrează cu vârstnici spun că, după 65 de ani, două sau trei dușuri pe săptămână sunt, de obicei, suficiente – dacă nu există transpirație abundentă, probleme medicale sau alte situații care cer spălare mai frecventă.
În zilele fără duș, igiena de bază este adesea de ajuns:
spălatul feței, mâinilor, axilelor și zonei intime
schimbarea regulată a hainelor
ștergerea zonelor necesare cu un prosop sau o cârpă curată, umezită cu apă călduță
Așa rămâne corpul curat, fără să fie agresată pielea.
Contează și apa, și săpunul
Când persoanele în vârstă fac duș, nu doar cât de des contează, ci și cum îl fac.
Apa fierbinte poate părea plăcută, dar usucă pielea foarte repede. Apa călduță este mult mai blândă. Sunt recomandate săpunurile delicate, fără parfum, sau produsele speciale pentru piele sensibilă, care curăță fără să distrugă uleiurile naturale.
Aplicarea unei creme hidratante imediat după duș, cât pielea este încă ușor umedă, ajută la păstrarea hidratării și previne uscarea.
Ascultă-ți corpul, nu obiceiurile
Nu există o regulă valabilă pentru toată lumea. Unii vârstnici se simt bine cu dușuri mai dese, alții se simt mult mai confortabil cu mai puține. Cel mai important este să fii atent la semnalele corpului tău.
Dacă dușurile zilnice îți lasă pielea uscată, cu mâncărimi sau iritată, este un semn clar că trebuie să mai rarști ritmul. Curățenia ar trebui să ajute sănătatea, nu să o strice.
Concluzia
După 65 de ani, dușul zilnic nu este o necesitate – iar pentru mulți poate face mai mult rău decât bine. Mai puține dușuri, combinate cu o igienă blândă, pot proteja pielea, pot reduce riscul de căzături și pot crește confortul zilnic.
Uneori, a trăi mai sănătos înseamnă să renunți la obiceiuri vechi și să alegi ce este cu adevărat potrivit pentru corpul tău de azi.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.