Totul a început ca o rutină inocentă de miez de noapte — soțul meu se trezea însetat, se ducea șchiopătând la baie și bea direct de la robinet, în loc să meargă în bucătărie. La început, mi se părea amuzant.
Dar, după luni de zile în care îl vedeam făcând asta, obiceiul lui a început să mă deranjeze. Nu reușeam să scap de gândul că apa de la baie nu e la fel de bună ca cea limpede și filtrată de la chiuveta din bucătărie. „Apa e apă”, se scuza mereu el. Totuși, într-o noapte, curiozitatea — amestecată cu o mică neliniște — a învins. Am hotărât să verific dacă avea dreptate sau dacă instinctul meu spunea adevărul.
Ceea ce am descoperit m-a lăsat cu ochii larg deschiși. Deși, în general, ambele robinete trag apă din aceeași sursă, instalația internă poate face o mare diferență. Robinetele din bucătărie sunt adesea legate direct la conducta principală de apă rece, ceea ce asigură un flux mai curat și mai proaspăt.
Robinetele din baie, însă, pot fi conectate la țevile mai vechi sau secundare — uneori chiar la un rezervor de pe acoperiș sau din pod. Asta înseamnă că apa care stă în ele poate aduna reziduuri, bacterii sau urme de metale de-a lungul timpului. Așa că, chiar dacă pare perfect limpede, poate să nu fie la fel de pură pe cât ar părea.
Determinată să-mi demonstrez punctul de vedere, am făcut un experiment simplu acasă. Am umplut două pahare — unul din bucătărie, altul din baie — și le-am pus unul lângă altul. Contrastul era subtil, dar evident: apa din bucătărie strălucea, în timp ce paharul de la baie părea ușor tulbure.
Când le-am gustat, apa de la baie avea un ușor gust metalic. Soțul meu tot nu era convins, așa că am comandat un kit de testare acasă. Rezultatele mi-au confirmat bănuiala — niveluri ușor mai ridicate de duritate și urme de metale în mostra de la baie. Nu era periculos, dar cu siguranță nu era ideal pentru băut zilnic.
Specialiștii sunt de acord că, deși apa de la robinetul din baie nu este, de obicei, periculoasă, e mai bine să fie folosită pentru spălat pe dinți sau pentru igienă. Dacă trebuie neapărat să bei, las-o să curgă câteva secunde înainte pentru a elimina apa stagnantă sau montează un filtru mic.
În final, soluția cea mai simplă s-a dovedit a fi și cea mai inteligentă: să avem o sticlă cu apă lângă pat. Așa procedează acum și soțul meu — după o noapte fără somn, când a scuipat un guri de apă cu gust metalic de la robinetul din baie și, în sfârșit, a recunoscut că aveam dreptate tot timpul. Se pare că, uneori, comoditatea nu merită compromisurile.