De ce ar trebui să eviți călătoriile lungi după vârsta de 70 de ani

Călătoriile rămân una dintre cele mai mari bucurii ale vieții, dar corpul la peste 70 de ani nu mai reacționează ca la 50. Ceea ce odinioară era o aventură plină de entuziasm poate deveni, fără o planificare atentă, un lanț de riscuri medicale, dereglări din cauza medicamentelor și cheltuieli neașteptate.

Scopul acestui articol nu este să te sperie, ci să te ajute să iei decizii informate și să-ți protejezi sănătatea. Consultă întotdeauna medicul tău de încredere.

6 motive pentru care ar trebui să eviți călătoriile lungi după vârsta de 70 de ani

1) Tromboză venoasă profundă (cheaguri de sânge cauzate de imobilitate)
Ce se întâmplă: statul pe scaun 6–12 ore la rând reduce circulația sângelui în picioare, îngroașă sângele din cauza deshidratării și favorizează formarea cheagurilor care pot ajunge la plămâni (embolism).

Semne de avertizare: durere sau senzație de greutate în gambe, umflare la un singur picior, căldură localizată.

Cum reduci riscul: hidratează-te, ridică-te și mergi la fiecare 60–90 de minute, poartă ciorapi compresivi, alege locul de pe margine (la culoar) și întreabă medicul dacă ai nevoie de tratament preventiv, mai ales dacă iei anticoagulante sau ai avut probleme cardiace.

2) Stres cardio-pulmonar din cauza altitudinii, presiunii din cabină și a climei extreme
Ce se întâmplă: presiunea din avion este echivalentă cu o altitudine de 1.800–2.400 de metri, deci fiecare respirație aduce mai puțin oxigen. Căldura, umiditatea sau frigul extrem cer adaptări rapide din partea inimii și plămânilor.

Semne de avertizare: respirație grea, senzație de apăsare în piept, amețeli, palpitații, glezne umflate.

Cum reduci riscul: alege destinații cu climă blândă, călătorii mai scurte, folosește un pulsoximetru portabil dacă ai probleme respiratorii sau insuficiență cardiacă și discută cu medicul înainte de zboruri lungi.

3) Infecții mai severe din cauza slăbirii sistemului imunitar odată cu vârsta
Ce se întâmplă: sistemul imunitar reacționează mai lent, iar contactul cu bacterii și virusuri noi, aerul condiționat sau apa locală cresc riscul de boli respiratorii și digestive.

Semne de avertizare: febră persistentă, diaree cu deshidratare, tuse care se agravează.

Cum reduci riscul: vaccinări la zi (antigripal, pneumococic, COVID-19, dacă e cazul), respectarea igienei, apă îmbuteliată și cazare curată, bine aerisită.

4) Probleme cu tratamentul când schimbi fusul orar
Ce se întâmplă: respectarea orelor de administrare este esențială pentru medicamente precum anticoagulantele, insulina, tratamentele pentru tensiune sau tiroidă. Schimbarea fusului orar poate duce la doze ratate sau dublate.

Riscuri: sângerări sau cheaguri cauzate de dozare greșită, scăderea sau creșterea bruscă a glicemiei, dereglări tiroidiene.

Cum reduci riscul: stabilește un program scris, aprobat de medic, folosește o cutie pentru pastile cu alarme, ține medicamentele mereu în bagajul de mână și ai rețetele traduse digital.

5) Căderi și confuzie în locuri necunoscute
Ce se întâmplă: hoteluri și străzi nefamiliare (cu trepte, podele alunecoase, lumină slabă), combinate cu oboseala și diferențele de fus orar, pot tripla riscul de cădere. Efortul mental suplimentar reduce atenția.

Cum reduci riscul: alege camera de la parter sau folosește liftul, bare de sprijin în baie, pantofi cu talpă aderentă, o cale liberă spre baie noaptea și un baston sau cadru dacă îl folosești deja.

6) Probleme financiare și logistice în caz de urgență medicală în străinătate
Ce se întâmplă: asigurările pot acoperi parțial bolile deja existente, se cer plăți în avans, apar bariere de limbă, iar transportul medical de urgență poate costa o avere.

Cum reduci riscul: verifică în scris dacă asigurarea acoperă bolile preexistente, limitele de plată și spitalele partenere; înscrie-ți călătoria la ambasadă și poartă mereu un rezumat medical în limba română și în engleză.

Asta înseamnă că nu mai poți călători?
Nu. Înseamnă doar să călătorești altfel:

• Alege destinații apropiate (3–4 ore de drum) și cu climă blândă.

• Preferă călătoriile cu mașina, cu opriri la fiecare oră și jumătate.

• Ia în calcul croazierele care au medic la bord, dacă doctorul tău îți dă voie.

• Mergi în extrasezon, când nu e nici foarte cald, nici foarte frig și nici aglomerat.

Sfaturi practice înainte de plecare:

• Consultație medicală înainte de plecare (cu 4–6 săptămâni): la cardiolog, pneumolog sau medic internist, în funcție de istoricul tău.

• Lista medicală: un fișier PDF cu diagnostice, tratamente, alergii, un EKG recent (dacă e cazul) și numere de contact de urgență.

• Hidratare și mișcare: bea 250–300 ml apă pe oră de zbor; fă exerciții simple pentru glezne la fiecare 30–45 de minute.

• Echipament util: ciorapi compresivi (dacă ți-i recomandă medicul), pulsoximetru, baston pliabil, încălțăminte stabilă.

• Medicamente: program adaptat și verificat de medic, rețete de rezervă, organizator de pastile și un stoc suplimentar pentru 5–7 zile.

• Cazare sigură: cameră la parter sau cu lift, baie cu bare de sprijin și duș fără cadă, iluminare bună pe timpul nopții.

• Asigurare adecvată: să acopere clar bolile preexistente, traducerea poliței, limita de evacuare suficient de mare și asistență 24/7.

• Plan de rezervă: identifică dinainte două spitale de încredere la destinație și anunță ambasada sau consulatul.

Anii de aur trebuie trăiți frumos și în siguranță. Dacă alegi să călătorești, fă-o cu aceeași grijă cu care ai grijă zilnic de sănătatea ta. Uneori, cele mai bune lucruri sunt chiar mai aproape de casă: escapade scurte, locuri liniștite și planuri flexibile, care au grijă de inimă, de minte și de buzunar.